Pe aceeași temă
Potrivit acestuia, sunt analizate mai multe scenarii prin care Moscova ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova.
„Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie.
Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe, având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a declarat Alexandru Musteață.
Șeful Serviciului de Informații și Securitate a adăugat că cel mai mare depozit de muniţii din Europa, cel de la Cobasna, în regiunea transnistreană, este securizat de ruşi, la capacitate maximă. Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniţii într-o posibilă confruntare militară.
Până acum, nimeni nu a vorbit în termeni atât de clari despre o asemenea posibilitate, ci mai degrabă în termenii unei pregătiri pentru orice eventualitate.
Premierul moldovean Natalia Gavriliță a spus la sfârșitul lui iulie că este „foarte îngrijorată” de perspectiva unei invazii rusești, dar a adăugat că „în prezent este un scenariu ipotetic”.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că este nevoie de modernizarea armatei naționale, pentru că autoritățile trebuie să fie pregătite pentru cel mai sumbru scenariu.
„În situația în care vedem ce face Rusia în Ucraina, ar fi total neserios să nu ne gândim cum ne apărăm, dacă ni se întâmplă o astfel de tragedie. Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi”, spunea Maia Sandu în vară.
Musteață atenționase anterior, potrivit Radio Chișinău, că Republica Moldova este foarte expusă în fața războiului hibrid desfășurat de Federația Rusă.
Musteață a spus că intensitatea războiului hibrid a crescut foarte mult, „pe mai multe paliere, pornind de la cel informațional, unul extraordinar de agresiv și pe larg utilizat: manipulare, falsuri cu o intensitate foarte mare. În același timp activizarea a ceea ce numim noi agenți de influență. Sunt persoane din sectorul socio-politic care încearcă să influențeze opinia publică prin utilizarea acelor falsuri și manipulări. Din ceea ce cunoaștem și știm deja vedem cum toate lucrurile sunt coordonate dintr-un singur centru, de la Moscova. Atunci când toate aceste lucruri sunt coordonate dintr-un singur centru, ne dăm seama că este un război hibrid dus pe teritoriul Rep. Moldova.”
În septembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, avertiza Republica Moldova că amenințarea securității trupelor rusești din regiunea separatistă Transnistria riscă să declanșeze o confruntare militară cu Moscova, având în vedere că Rusia a staționat așa-zisele trupe de menținere a păcii în regiune de la începutul anilor 1990, potrivit Mediafax.
”Toată lumea ar trebui să înțeleagă că orice acțiune care amenință securitatea trupelor noastre din (Transnistria) ar fi considerată, în conformitate cu dreptul internațional, ca un atac asupra Rusiei, așa cum a fost cazul Osetia de Sud, când forțele noastre de menținere a păcii au fost atacate de (fostul președinte georgian) Saakașvili”, a declarat Lavrov.
În acest timp, pe Telegram propagandiștii ruși vorbeau despre scenariul că Republica Moldova se pregătește să declare mobilizarea generală în rândul cetățenilor săi și, împreună cu trupe române, să atace Transnistria, unde sunt localizate trupele ruse.
Republica Moldova a reacționat rapid, iar Ministerul Apărării de la Chișinău a transmis că informațiile vehiculate de propagandiștii ruși sunt false.
Moscova a fost deranjată de măsurile luate de Chişinău după declanșarea invaziei rusești în Ucraina pe 24 februarie cu scopul de a limita propagarea dezinformării ruse în mass-media din Republica Moldova, interzicând la doar două zile după începerea „operațiunii militare speciale” site-urile Sputnik și Gagauznews.
Agresiunea militară declanșată de Vladimir Putin la sfârșitul lunii februarie a tensionat și mai mult relațiile dintre Chișinău și Moscova în contextul în care guvernul pro-european condus de Maia Sandu a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie.
