Pe aceeași temă
Rușii au reușit să cucerească peste jumătate din orașele din regiunea Donețk, iar forțele ucrainene sunt încercuite de armata rusă la Lîsîceansk. Niciun oraș nu mai este sigur pentru ucrainenii din regiunea separatistă Donețk, deoarece luptele se intensifică, spun oficialii locali. Declarațiile vin în contextul în care Ucraina a primit statut de țară candidată la UE, alături de Republica Moldova, în urma unei decizii istorice a Consiliului European.
Bătălia pentru două orașe cheie din estul Ucrainei, Severodonețk și Lîsîceansk, se îndreaptă către „un punct culminant înfricoșător”, a spus Oleksi Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Din informațiile existente, Rusia controlează întregul oraș Severodonețk, cu excepția uzinei chimice Azot.
„Nu există niciun loc, niciun oraș sigur în regiunea Donețk”, deoarece luptele se intensifică, a declarat Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii, potrivit The Guardian.
„Este extrem de periculos pentru locuitori să rămână în orice loc din regiune”, a precizat el.
Consilierul lui Viktor Orban spune că negocierile cu Rusia sunt mai bune decât sancţiunile. „Va sfârşi prost pentru Europa”
Uniunea Europeană ar trebui să înceteze adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei şi, în schimb, să facă eforturi pentru încetarea focului şi începerea negocierilor, afirmă consilierul politic al premierului ungar Viktor Orban. El spune că Rusia va supraviețui sancțiunilor, în vreme ce Europa va ieși mai slăbită.
Balazs Orban (fără legături de rudenie cu premierul) a declarat joi, în marja summitului liderilor UE de la Bruxelles, că adoptarea de noi sancţiuni de către UE nu va face decât să afecteze şi mai mult blocul comunitar, în timp ce Rusia va supravieţui.
„La finalul zilei, Europa va fi de partea învinsă a acestui război din cauza problemelor economice. Recomandarea noastră ar fi să oprim procesul de sancţionare”, a declarat Balazs Orban într-un interviu acordat Reuters, potrivit Agerpres.
Ungaria este una dintre cele mai pro-ruse ţări din UE, foarte dependentă de gazul şi petrolul ruseşti. De asemenea, Rusia construieşte un reactor nuclear în Ungaria. Budapesta s-a opus recentului pachet de sancţiuni europene împotriva Moscovei, care includea interzicerea importurilor de petrol şi a reuşit să îşi negocieze exceptarea.
Ce a făcut președintele chinez Xi Jinping în ziua în care a împlinit 69 de ani? Sărbătoritul l-a sunat pe „prietenul” său, Vladimir Putin, pentru a îl asigura pe liderul de la Kremlin că relațiile bilaterale au rămas la cel mai înalt nivel în ciuda „turbulențelor și tranformărilor globale”, scrie The Diplomat. Promisiunea lui Xi că îi va oferi lui Putin mai mult sprijin în privința „suveranității și securității” reprezintă o respingere a avertismentelor prin care Occidentul îi cerea Chinei să condamne acțiunile Rusiei dacă nu vrea să-și păteze iremediabil reputația în lume.
Xi nu numai că nu a condamnat acțiunile Moscovei, dar a promis că va extinde coordonarea strategică dintre cele două țări.
Faptul că Xi l-a sunat pe Putin ca să îl asigure că dezvoltarea legăturilor economice, militare și de apărare dintre cele două țări va continua, într-o perioadă în care prezența rusă în Ucraina nu dă niciun semn că s-ar încheia prea curând, îngroapă orice speranță că Beijingul va reevalua relația cu Moscova. Foto: Profimedia Images
Unii din mass-media internațională au spus despre ultima conversație la telefon dintre cei doi lideri, și, de altfel, singura de când Rusia a invadat Ucraina, ca ar fi fost una „reținută”. Aceștia au comparat-o cu declarația făcută de Xi în ziua în care a început Olimpiada de Iarnă de la Beijing în care președintele Chinei spunea că relațiile dintre cele două țări nu cunoaște „nicio limită”.
Cu toate acestea, convorbirea dintre Xi și Putin este foarte semnificativă atunci când luăm în considerare rapoartele conform cărora Beijingul l-ar fi demis pe viceministrul de externe chinez Le Yucheng cu o zi înainte de ziua lui Xi.
Rusia intenționează să transforme fosta uzină Azovstal, devenită un simbol al rezistenței ultimilor apărători ai Mariupolului, într-un parc industrial sau chiar unul de distracții, informează The Moscow Times.
Vicepremierul rus Marat Kusnulin a declarat că a început deja un proces de reconstrucție a uzinei de la Azovstal, extrem de avariată în urma luptelor din timpul asediului Mariupolului, dar că acest complex industrial nu va fi complet refăcut.
„Nu e nevoie să restaurăm Azovstalul. Zona poate funcționa în continuare ca parc industrial sau zonă de distracții”, a spus oficialul rus la postul TV Rusia 24.
Fostul proprietar al uzinei Azovstal, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, a anunțat deja că vrea să dea în judecată Rusia, de la care intenționează să ceară 20 de miliarde de dolari sub formă de despăgubiri.
„Cu siguranță vom da în judecată Rusia și vom cere despăgubiri pe măsura pierderilor și a afacerilor distruse”, a spus într-un interviu Rinat Ahmetov, proprietarul Metinvest, cel mai mare producător de oțel din Ucraina.
Întrebat câți bani a pierdut Metinvest din cauza pagubelor provocate uzinelor Azovstal și Ilici, Ahmetov a spus:
„Costul de înlocuire din cauza agresiunii rusești este între 17 și 20 de miliarde de dolari. Valoarea finală va fi determinată în procesul intentat Rusiei”
Combinatul de la Azovstal a fost distrus aproape în întregime în timpul bătăliei pentru Mariupol. Pe 17 mai, la aproape trei luni de la declanșarea invaziei Ucrainei de către Rusia, ultimii apărători de la Azovstal s-au predat forțelor ruse.
Peste 1.-000 de prizonieri ucraineni au fost deja transferați în Rusia, printre aceștia numărându-se și liderii luptătorilor de la Azovstal, Sviatoslav Palamar, adjunctul comandantului batalionului Azov și Serhii Volinski/Serghei Volina, șeful Brigăzii 36 de Infanterie Marina a armatei ucrainene.
