Pe aceeași temă
Potrivit acesteia, măsura ar trebui menținută până când va putea fi adoptat un nou index al preţurilor.
„Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaz este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta”, a spus ea.
Von der Leyen a mai afirmat că va explica într-o scrisoare adresată liderilor din UE, care se reunesc de joi la Praga, faptul că UE ar trebui să introducă un sistem comun de achiziţie a energiei.
Şefa CE a atras atenţia totodată că ţările din UE trebuie să îşi intensifice protecţia infrastructurii esenţiale, prin realizarea de teste de stres şi prin supravegherea prin satelit pentru a detecta potenţiale ameninţări.
„Actele de sabotaj împotriva conductelor Nord Stream au arătat cât de vulnerabilă este infrastructura noastră energetică. Este în interesul tuturor europenilor ca această infrastructură esenţială să fie mai bine protejată”, a declarat ea în discursul din PE.
15 dintre cele 27 de țări ale UE doresc un plafon la nivel european care să limiteze prețul gazului, dar există puține perspective de unitate înaintea summit-ului liderilor din UE care va avea loc vineri la Praga, scrie BBC.
Germania se opune planului și a pregătit un pachet de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru a-și proteja afacerile și consumatorii, sumă mult mai mare decât își poate permite orice altă țară din UE.
Doi comisari europeni, din Franța și Italia, au cerut mai multă „solidaritate”. Nu este de așteptat ca şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină vineri cu o propunere fermă. Dar a spus, miercuri, că Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale până când va putea fi adoptat un nou index al preţurilor.
Multe guverne au introdus deja plafoane la prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru energie. Acum, Comisia Europeană spune că a cerut celor 15 țări care doresc un plafon la nivelul UE să prezinte propuneri.
Grecia spune că dorește o limită a prețurilor la toate gazele, nu doar la gazul rusesc, dar nu una care să fie scăzută artificial și care ar destabiliza piețele.
„Cu prețuri suficient de mari, furnizorii își vor trimite în continuare gazul în Europa, iar consumatorii vor avea în continuare motive să-și reducă cererea”, spune premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
Spania și Portugalia au deja un plafon pentru gazele utilizate pentru generarea de energie electrică, o măsură convenită de UE în luna iunie. Acest lucru a redus costurile cu electricitatea angro, iar gospodăriile au economisit în medie cu 24,4% la facturile lor, potrivit unui studiu.
Nu este clar dacă acest lucru ar putea funcționa la scară largă, dar Franța consideră că ar putea contribui la reducerea costurilor cu electricitatea fără a crește consumul de gaz.
Italia dorește să se concentreze pe înlocuirea actualului hub de gaze TTF din Olanda, unde prețurile au devenit din ce în ce mai volatile. Criticii spun că hub-ul nu poate evalua în mod corespunzător valoarea de piață a GNL (gaz natural lichefiat) și poate adăuga 30% la prețul unor mărfuri care devin rapid din ce în ce mai importante în Europa.
Comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, spune că s-au început lucrările pentru dezvoltarea unui „indice complementar al prețurilor UE” pentru GNL, dar a ridicat și perspectiva impunerii unui plafon de preț exclusiv gazului rusesc.
Ministrul Climei din Polonia, Anna Moskwa, spune că lucrează cu alte țări la o propunere de acoperire a prețurilor angro la gaze, dar nu a dat detalii.
Germania nu este singura care se opune ideii de plafonare. Danemarca, Austria și Țările de Jos sunt de asemenea împotrivă.
Norvegia, care a devenit cel mai mare furnizor de gaz al UE de când Rusia a tăiat aprovizionarea, susține că impunerea unui preț maxim la prețurile angro la gaz nu ar rezolva principala problemă a prea puținului gaz în Europa.
