Pe aceeași temă
Şeful SBU spune că situaţia nu este cea mai uşoară pentru Republica Moldova, în condiţiile în care Federaţia Rusă încearcă să răstoarne guvernul constituţional, dar este încrezător că aceste tentative – despre care chiar Ucraina a avertizat Chişinăul – vor eşua.
„În ceea ce priveşte schimbarea guvernului, trebuie să vă uitaţi la persoana care a venit. A venit Dorin Recean, este o persoană foarte profesionistă (…). Prin urmare, este clar că situaţia nu este cea mai uşoară pentru Moldova. Este vorba în special despre încercările Federaţiei Ruse de a răsturna guvernul constituţional. Ei bine, după cum puteţi vedea, nu au reuşit până acum. Au fost luate o serie de măsuri, care sunt sigur că vor da rezultate, şi toate aceste planuri vor eşua din nou. Au eşuat deja parţial. Este încă în faşă, aşa cum se spune”, a declarat Kirilo Budanov în interviul pentru Vocea Americii.
Întrebat cât de important a fost pentru Ucraina să transmită aceste informaţii conducerii Molodva şi cât de mari erau riscurile, Budanov a răspuns: „Aşa cum am spus, setul de măsuri care au fost luate şi sunt luate fac imposibile încercările Rusiei”.
Dorin Recean, fost consilier prezidenţial pe teme de securitate şi fost ministru de interne, a fost învestit premier al Republicii Moldova la 16 februarie, la nici o săptămână după ce fostul premier Natalia Gavriliţa şi-a anunţat demisia, invocând faptul că mandatul său s-a axat pe măsuri economice, iar acum este nevoie să fie întărită securitatea ţării.
Dorin Recean a schiţat trei direcţii mari ale programului său de guvernare: măsuri anticorupţie, investiţii şi securitate.
Demisia Nataliei Gavriliţa a intervenit la 10 februarie, la o zi după ce preşedintele Volodimir Zelenski îi anunţa pe liderii UE că serviciile sale de informaţii au dejucat un plan al Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova, plan care a fost împărtăşit conducerii de la Chişinău. La 13 februarie, preşedinta Maia Sandu a confirmat că autorităţile din Republica Moldova au dejucat un plan al Moscovei de a destabiliza Moldova prin acţiuni subversive, inclusiv luări de ostatici şi atacuri asupra unor instituţii, în care ar fi urmat să fie implicaţi cetăţeni „cu pregătire militară” din Federaţia Rusă, Belarus, Serbia şi Muntengru.
De atunci, tonul între Moscova şi Chişinău s-a înăsprit, iar Rusia a acuzat Ucraina că se pregăteşte de o „invazie” în Transnistria. Preşedintele Volodimir Zelenski a infirmat săptămâna trecută astfel de intenţii şi a spus că Ucraina respectă integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova, iar Transnistria face parte din Republica Moldova.
Kievul a confirmat că şi-a întărit securitatea la graniţa cu teritoriul separatist al Republicii Moldova, însă a spus că o face doar pentru a contracara o eventuală provocare din partea forţelor ruse care sunt staţionate în Transnistria ca forţe de menţinere a păcii. Este vorba de efective de circa 1.600 de soldaţi pe care Moscova îi menţine în Transnistria de la începutul anilor 90, în ciuda faptului că în 1999 şi-a asumat un angajament internaţional de a-i retrage.
Ucraina recunoaște că a masat trupe la granița cu Transnistria
Reprezentanții forțelor armate ucrainene susțin că sunt capabili în acest fel să respingă orice amenințare din partea Rusiei. Debarcarea rușilor în Transnistria este imposibilă - transmit forțele ucrainene - , deoarece pentru aceasta ar trebui să traverseze spațiul aerian al țărilor NATO sau al Ucrainei, a declarat șeful Centrului comun de coordonare de presă al Forțelor de Apărare ucrainene Sud, Natalia Gumenyuk, relatează agenția Unian.
"Debarcarea în Transnistria este imposibilă a priori, deoarece pentru aceasta este necesară traversarea spațiului aerian al țărilor NATO sau direct al Ucrainei. Dar cine îi va lăsă?", a spus Humenyuk. Ea a menționat că forțele ruse, care sunt acum concentrate în Transnistria probabil "urmăresc cu profundă surprindere rapoartele puterii lor" pe care „propaganda rusă le răspândește.”
Humenîuk a remarcat, de asemenea, că numărul forțelor ucrainene „adecvate” acestei amenințări este „concentrat de-a lungul liniei de frontieră” și sunt „gata să dea o respingere puternică în cazul încercărilor” de a trece granița în Ucraina. „Din punct de vedere militar, putem lua în considerare amenințările din aceste zone (transnistrene și belaruse), dar cât de reale sunt acestea... Acestea sunt amenințări destul de ipotetice, adică sunt probabil sub o anumită listă de circumstanțe, dar cel mai probabil, nu vor fi realizate. Pentru că, pentru a deschide frontul, trebuie să existe un sprijin suplimentar, dar nu au de unde să-l obțină", a adăugat Humeniuk.
