Pe aceeași temă
Analiștii descriu adoptarea Reduction Inflation Act ca pe o victorie majoră pentru democrați și Casa Albă, deși șansele programului de a reduce inflația sunt, așa cum recunosc chiar unii dintre democrați, mai degrabă minime.
Reduction Inflation Act - Legea privind reducerea inflației implică cheltuieli estimate la 740 de miliarde de dolari – mult mai puțin decât propunerea inițială a democraților de 3,5 trilioane de dolari - a trecut de Senatul american după ce aripa progresistă a Partidului Democrat a fost nevoită să facă mai multe concesii senatorilor mai moderați care au criticat costurile mult prea mari ale programului Build Back Better promovat de președintele Joe Biden.
Pachetul de legi include prevederi privind măsuri împotriva schimbărilor climatice, reducerea prețurilor pentru unele medicamente, prelungirea subvențiilor pentru asigurările de sănătate pentru persoanele defavorizate și o reformă fiscală.
„Drumul a fost lung, dificil şi sinuos, dar în sfârșit am reușit”, a declarat liderul democrat al Senatului Chuck Schumer înaintea votului, în aplauzele furtunoase ale taberei sale. „Senatul face istorie. Sunt încrezător că Reduction Inflation Act (Legea privind reducerea a inflației) va rămâne una dintre măsurile legislative definitorii ale secolului 21”.
Pachetul de legi este așteptat să treacă vineri și de votul Camerei Reprezentanților, dominată de democrați, înainte de a fi promulgat de președintele Biden, conform Axios.
Rezultat al unor compromisuri dificile cu aripa moderată a Partidului Democrat, planul include cea mai mare investiţie angajată vreodată în SUA pentru climă – 370 de miliarde de dolari pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030. Prin această reformă, un american va primi până la 7.500 de dolari credite fiscale pentru achiziţionarea unei maşini electrice, iar instalarea panourilor solare pe acoperiş va fi acoperită în proporţie de 30%. Această reformă ar trebui, de asemenea, să permită întărirea rezistenţei pădurilor în faţa incendiilor de amploare care devastează vestul ţării şi a căror înmulţire este cauzată de încălzirea globală.
Principalele măsuri prevăzute în Reduction Inflation Act:
fonduri de 370 de miliarde de dolari pentru schimbările climatice - cele mai mari investiții în producerea de energie regenerabilă și reduceri de emisii pe care Senatul a adoptat-o vreodată.
Permite ministrului Sănătății să negocieze prețurile anumitor medicamente scumpe în cadrul programului de extindere a asigurărilor de sănătate Medicare.
Prelungirea cu trei ani a subvențiilor pentru asigurările de sănătate în cadrul Legii privind accesul la tratamente medicale la prețuri accesibile.
mpozit minim de 15% pentru corporațiile care realizează venituri de 1 miliard USD sau mai mult. Se estimează că această prevedere va aduce venituri suplimentare de peste 300 de miliarde de dolari la bugetul federal.
Extinderea atribuțiilor IRS – autoritatea pentru colectarea taxelor și impozitelor, echivalentul ANAF de la noi.
1% accize la răscumpărarea de acțiuni de pe bursă.
Măsurile privind schimbările climatice:
Acestea includ stimulente fiscale pentru fabricarea și achiziționarea de vehicule electrice, generarea de mai multă energie eoliană și solară și sprijinirea tehnologiilor în curs de dezvoltare, cum ar fi producția de hidrogen.
Analizele independente arată că proiectul de lege, combinat cu alte prevederi în vigoare, ar conduce la reducerea cu până la 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, sub ținta inițială de reducere cu 50% a Casei Albe. Cu toate acestea, dacă va fi promulgat prin lege, ar restabili credibilitatea SUA în discuțiile internaționale despre climă.
Ca parte a concesiunilor democraților făcute senatorului Manchin, proiectul de lege conține, de asemenea, prevederi care permit concesionarea de perimetre petrolifere în Golful Mexic și în largul coastei Alaska, precum și un angajament de a adopta o lege separată care să faciliteze autorizarea noilor proiecte energetice.
Câteva miliarde de dolari în credite fiscale vor fi oferite şi celor mai poluante industrii pentru a le ajuta în tranziţia energetică, măsură puternic criticată de aripa progresistă a partidului, care a trebuit să accepte actualul text în lipsa convenirii unui acord mai ambiţios după luni întregi de negocieri.
****
Sosit la putere cu planuri uriaşe de reformă, Joe Biden şi-a văzut planurile îngropate, înviate şi iarăşi îngropate de un senator foarte moderat din tabăra lui, Joe Manchin. Având în vedere majoritatea democrată foarte subţire din Senat, reprezentantul Virginiei de Vest, stat cunoscut pentru minele sale de cărbune, are practic drept de veto asupra acestor planuri. La sfârşitul lunii iulie, liderul democraţilor din Senat a reuşit în cele din urmă să obţină un compromis din partea lui Manchin.
Influentul senator situate la extrema stângă a partidului, Bernie Sanders, a prezentat în cursul nopţii mai multe amendamente menite să crească cheltuielile sociale, care în ultimele luni au fost considerabil reduse în textul de lege.
Textul de lege prevede investiţii în valoare de 64 de miliarde de dolari în sănătate şi reducerea treptată a preţului la anumite medicamente, care pot fi de până la zece ori mai scumpe decât în alte ţări bogate.
Progresiştii au fost însă nevoiţi să abandoneze ambiţiile privind grădiniţe şi colegii publice gratuite şi o îngrijire mai bună pentru persoanele în vârstă.
„Milioane de pensionari vor continua să aibă dinţi stricaţi şi să nu primească protezele dentare, aparatele auditive sau ochelarii pe care le merită”, a criticat Bernie Sanders situaţia în Senat. „Acest proiect de lege nu face nimic pentru a rezolva această problemă”, a spus fostul candidat la preşedinţie. Însă tabăra democrată, nerăbdătoare să pună în aplicare acest plan înaintea periculoaselor alegeri legislative din noiembrie şi să ofere o victorie unui preşedinte cu popularitate anemică, s-a unit şi a respins marea majoritate a amendamentelor.
În paralel cu aceste investiţii masive, proiectul de lege îşi propune să reducă deficitul public cu un nou impozit minim de 15% pentru toate companiile ale căror profituri depăşesc un miliard de dolari. Acesta urmăreşte să împiedice anumite corporaţii mari să folosească lacunele fiscale care le permiteau până acum să plătească mult mai puţin decât rata noţională.
Se estimează că această măsură ar putea genera venituri federale de peste 258 de miliarde de dolari în următorii zece ani.
