Pe aceeași temă
„Nu se lasă cu război“, declara la scurtă vreme după raidul aerian israelian întreprins duminică, 5 mai, împotriva unor obiective militare din zona Damascului generalul-maior Yair Golan, comandantul forţelor militare israeliene din nordul ţării şi care este direct responsabil pentru apărarea zonei graniţelor cu Siria şi Libanul, transmite Jerusalem Post.
În primele ore ale zilei de 5 mai, avioane de luptă israeliene au lovit cu rachete şi bombe mai multe ţinte cu relevanţă militară din zona Damascului. Jerusalem Post afirmă că lovitura aeriană israeliană s-ar fi soldat cu moartea a cel puţin 42 de militari sirieni, alţi în jur de 100 fiind dispăruţi. Există, însă, susţine tot Jerusalem Post, şi rapoarte ale unor grupări de opoziţie siriene care vorbesc despre moartea a 300 de militari din forţele de elită ale regimului Assad. Printre obiectivele lovite se află complexul Hamah, important pentru programele de înarmare chimică şi biologică ale Siriei, ca şi poziţii militare din zona Muntelui Qasioun ce domină Damascul. Aici au fost lovite, se pare, cazărmi, dar şi poziţii şi sisteme de arme ale unităţilor antiaeriene. Surse din zonă afirmă că toate obiectivele lovite de aviaţia de luptă israeliană se află într-o zonă care constituie „o cale de aprovizionare ce duce către Hezbollahul libanez“, dar şi că „rachetele destinate celor din Hezbollah nu par să fi fost singurele ţinte“. O sursă din zona Damascului, citată tot de Jerusalem Post, afirmă că „distrugerile par a fi masive“.
Raidul israelian de duminică a avut loc la doar două zile după ce, pe 3 mai, alte misiuni ale aviaţiei de luptă israeliene au lovit şi distrus transporturi strategice destinate Hezbollahului libanez. Reuters relatează că raidul aerian de la 3 mai a avut ca ţintă principală un transport de rachete sol-sol cu rază considerabilă de acţiune, de provenienţă iraniană, destinat militanţilor islamişti din Liban. Israelul a mai întreprins şi acum câteva luni, în ianuarie, un raid aerian masiv ce a distrus, tot pe teritoriul sirian, un alt transport de arme destinat Hezbollah. Guvernul de la Damasc afirmă acum că raidurile aeriene israeliene constituie o adevărată „declaraţie de război“ şi ameninţă cu represalii consistente, fără a preciza însă natura acestor represalii. Teheranul, transmite Reuters, neagă vehement – şi predictibil – că atacurile israeliene ar fi fost îndreptate împotriva unor arme de origine irianiană şi, până la momentul închiderii ediţiei, organizaţia Hezbollah nu a făcut comentarii.
Israelul doreşte „să evite creşterea tensiunilor cu Siria, precizând că, dacă acţionează, o face doar împotriva Hezbollah şi nu împotriva regimului sirian“, a declarat Tzahi Hanegbi, un important membru al parlamentului israelian şi un apropiat al premierului Netanyahu, relatează Jerusalem Post. Pentru interesele de securitate ale Israelului, o foarte importantă parte a forţelor islamiste siriene ce luptă acum contra regimului Assad constituie, cel puţin în perspectivă, un inamic mult mai primejdios decât actualul regim de la Damasc.
China, ţară în care acum se află în vizită oficială, pentru mai multe zile, premierul Netanyahu, a criticat, chiar dacă doar indirect, raidurile aeriene israeliene. Agerpres transmite, citând un material al AFP, că o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe a declarat: „ne opunem recurgerii la forţă şi apreciem că suveranitatea tuturor statelor trebuie respectată“. Aceeaşi oficialitate chineză a mai afirmat şi că, luând în calcul faptul că situaţia regională este „foarte sensibilă şi complicată“, toate părţile implicate în evenimentele din Siria ar trebui „să dea dovadă de reţinere şi să nu recurgă la acţiuni susceptibile să agraveze tensiunile“. Un purtător de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate a declarat, la 6 mai, că oficialităţile UE urmăresc „cu o mare îngrijorare evoluţia situaţiei din Siria şi posibilitatea unui conflict care s-ar putea extinde dincolo de teritoriul actual“. Aceeaşi sursă oficială, transmite Agerpres, a mai declarat că „UE condamnă orice violenţă în regiune şi vrea să evite un efect de contagiune“. Franţa şi Marea Britanie, mari puteri vest-europene cu interese majore în Orientul Mijlociu şi care sunt, concomitent, ţări cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, şi-au exprimat şi ele îngrijorarea legată de evoluţiile din Siria. Parisul susţine constant ideea unei „soluţii politice“ la criza din Siria. La 6 mai, un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a calificat relatările privitoare la recentele raiduri aeriene israeliene împotriva unor ţinte aflate pe teritoriul sirian ca fiind „în mod special îngrijorătoare“, relatează RIA Novosti. Moscova crede şi că „o continuare a escaladării confruntării armate măreşte în mod pronunţat riscul formării unor noi zone de tensiune care, în afară de Siria, ar putea să apară în Liban“. Oficialităţile ruse sunt de părere că raidurile aeriene israeliene ar putea „să destabilizeze situaţia pe graniţa dintre Liban şi Israel, care până acum a rămas o zonă relativ calmă“. Tot luni, 6 mai, ministrul rus de Externe, S. Lavrov, a discutat telefonic cu omologul său de la Damasc, la cererea expresă a părţii siriene. Autorităţile siriene au declarat, afirmă RIA Novosti, că ţara lor „are dreptul să riposteze“ la raidurile israeliene, iar Lavrov „a vorbit din nou despre faptul că este inadmisibilă violarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale“ a Siriei. Amintim aici faptul că Moscova are interese strategice vădit perene în Siria, inclusiv fiindcă regimul Assad a permis, decenii în şir, inclusiv după sfârşitul Războiului Rece, ca forţele navale ruse să folosească baze portuare vitale pentru prezenţa Rusiei în Marea Mediterană.
* Florin Diaconu este senior researcher la IDR şi conferenţiar universitar la FSPUB.
