Pe aceeași temă
Conform acestui studiu, 94% dintre francezii chestionați declară că au încredere în forțele de poliție și de jandarmerie pentru a lupta împotriva terorismului (+7 puncte față de aprilie), dintre care 60% "încredere deplină", iar 93% au încredere în armata franceză (+5 puncte), care de altfel cunoaște un aflux de candidaturi după atentate, potrivit Agerpres.
În plus, 87% dintre francezi au încredere în serviciile franceze de informații (+4 puncte).
Guvernul a obținut rezultate mai puțin favorabile: mai puțin de un francez din doi (49%) îi acordă încredere în lupta antiteroristă. În ce îl privește pe șeful statului, în pofida unei creșteri de șapte puncte din aprilie, numai 46% au încredere în el.
Persoanele chestionate aprobă, totuși, în număr foarte ridicat măsurile anunțate de președintele François Hollande. Mai mult de nouă francezi din zece sunt de acord cu crearea mai multor mii de posturi în poliție, jandarmerie, servicii vamale și justiție, precum și cu retragerea cetățeniei binaționalilor născuți în Franța în cazul condamnării lor pentru acte de terorism și cu introducerea unei vize și a arestului la domiciliu pentru francezii care se întorc din Siria.
Retragerea cetățeniei este măsura aprobată de cei mai mulți francezi (97% dintre simpatizanții dreptei și 83% dintre simpatizanții stângii).
Peste opt persoane din zece (82%) sunt de acord cu intervenția militară a Franței în Siria contra organizației jihadiste Statul Islamic, cu 27 de puncte în plus față de luna mai.
Francezii sunt mai puțin unanimi în a aproba reforma constituțională vizând instaurarea unui "regim civil de criză" cu scopul de a acționa "împotriva terorismului de război", dar 78% dintre ei se declară totuși favorabili.
Ipoteza reintroducerii serviciului militar obligatoriu arată un clivaj în rândul societății: 60% dintre persoanele chestionate sunt de acord, dar 70% dintre simpatizanții dreptei aprobă această idee, față de numai 45% dintre simpatizanții stângii.
Pentru francezi, prioritățile guvernului trebuie să fie lupta împotriva propagandei jihadiste și a radicalizării, securitatea internă și lupta contra terorismului internațional.
Ancheta a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.088 de francezi recrutați telefonic și apoi chestionați pe internet la 18 și 19 noiembrie 2015.
Hollande a cerut odificarea Constituției
Francois Hollande a cerut luni, 16 noiembrie, modificarea Constituţiei pentru a permite retragerea cetăţeniei franceze persoanelor cu dublă cetăţenie care sunt condamnate pentru fapte care „aduc atingere valorilor Republicii” și pentru a interzice intrarea celor cu risc crescut de securitate.
„Trebuie să revizuim Constituţia pentru a permite puterilor publice, respectând statul de drept, să reacţioneze la actele de război. Revizuirea Constituţiei trebuie să includă anumite măsuri: trebuie să se prevadă retragerea cetăţeniei. Nu trebuie să aibă ca rezultat transformarea vreunei persoane în apatrid. Dar trebuie să putem retrage cetăţenia franceză unui individ condamnat pentru atingere la valorile Republicii, chiard dacă este născut francez, pentru că beneficiază de altă naţionalitate. De asemenea trebuie să putem interzice unei persoane cu dublă naţionalitate să revină pe teritoriul nostru, dacă reprezintă un risc terorist, cu excepţia situaţiei în care acceptă să se supună unui control draconic”, a declarat Hollande.
„Dacă Europa nu îşi controlează frontierele externe, atunci ne întoarcem la frontierele naţionale. Asta ar însemna destrămarea Uniunii Europene”, a avertizat Hollande.
Hollande susţine de asemenea modificarea legii privind starea de asediu, în aşa fel încât să poată fi prelungită cu 3 luni fără ca puterea să fie transferată Armatei.
„Am decis să întăresc substanţial mijloacele justiţiei şi securităţii. Magistraţii trebuie să poată folosi toate mijloacele tehnologice disponibile. Magistraţii trebuie să aibă un acces mai larg la mijloacele de anchetă cele mai sofisticate, pentru a lupta contra traficului de arme. Condiţiile în care poliţiştii îşi pot utiliza armele ar trebui revizuite, cu respectul legii, pentru a asigura condiţiile legitimei apărări a poliţiştilor”, a mai spus Hollande.
Preşedintele Franţei a anunţat că vrea ca, în doi ani, să sporească numărul poliţiştilor şi jandarmilor cu 5.000. De asemenea, el a dat asigurări că, până în 2019, nu vor exista reduceri de efective în cadrul Armatei.
"Franţa este în stare de război. Atacurile comise vineri seară sunt acte de război. S-au soldat cu cel puţin 129 de morţi şi numeroşi răniţi. Reprezintă o agresiune împotriva ţării noastre, valorilor noastre, tinerilor, modului de viaţă. Sunt comise de o armată teroristă, Daesh (n.red. - Stat Islamic), care luptă împotriva noastră, a Franţei, pentru că suntem ţara drepturilor omului", a afirmat Hollande, citat de Gândul.
"Teroriştii cred că popoarele libere se vor lăsa impresionate de aceste atacuri groaznice: se înşală. Republica franceză a depăşit cu bine toate încercările şi este încă vie", a adăugat preşedintele Franţei.
"Ne confruntăm cu o organizaţie, Daesh (Stat Islamic), care dispune de teritorii, de resurse financiare şi de capacităţi militare. De la începutul anului, organizaţia teroristă a comis atacuri la Paris, în Danemarca, în Tunisia. Aceşti terorişti masacrează zilnic oameni; de aceea, distrugerea Daesh (Stat Islamic) este obligaţia întregii comunităţi internaţionale. Am cerut Consiliului de Securitate ONU să se reunească rapid pentru adoptarea unei rezoluţii în sensul distrugerii organizaţiei teroriste", a precizat Hollande, citat de Gândul.
CITIȚI ȘI: Atentatele din Paris schimba agenda G20. Juncker: Nu trebuie cedat emotiilor primare
