Stoltenberg: Sapte state NATO vor face parte din forta multinationala din Romania

Dora Vulcan | 27.10.2016

Cel puţin şapte state NATO vor contribui cu trupe şi echipamente la efectivele Alianţei Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimişi în Polonia, anunţă secretarul general Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.

Pe aceeași temă

 

 

 

 Şapte state NATO vor trimite trupe în România, iar militari români vor fi detaşaţi în Polonia, transmite Mediafax.

 

 

"Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaţionale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian şi maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase naţiuni au exprimat voinţa de a contribui la prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim şi aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite. Alţi aliaţi analizează modalităţi de a contribui", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles.

 

 

 

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în contextul reuniunii NATO de la Bruxelles,

 

 

 

"Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securităţii aliaţilor din zona Mării Negre". "Avioanele vor fi detaşate de la unitatea Coningsby, aparţinând Forţelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017."

 

 

 

"România şi Marea Britanie se vor alătura batalionului comandat de SUA din Polonia", a precizat Stoltenberg.

 

 

La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a anunţat că Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

 

 

 

Măsurile adoptate miercuri şi joi sunt rezultatul deciziei luate în iulie de Alianţa Nord-Atlantică în sensul consolidării a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.

 

 

***

 

 

Miercuri, în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, Statele Unite s-au angajat să trimită trupe suplimentare, tancuri şi sisteme de artilerie în Polonia. Germania, Canada şi alte ţări NATO au promis că vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

 

 

 

În paralel, două nave militare ruse echipate cu rachete de croazieră au fost trimise în Marea Baltică, în largul Suediei şi Danemarcei.

 

 

 

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat, conform site-ului agenţiei Reuters, că cei 4.000 de militari suplimentari din ţările baltice şi Polonia sunt o reacţie moderată la decizia Rusiei de a menţine circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei şi relativ în apropierea frontierelor Alianţei Nord-Atlantice. "Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, în enclava Kaliningrad; în plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar", a afirmat Stoltenberg, acuzând din nou Rusia de susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei.

 

 

 

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.

 

 

 

Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, fiind staţionate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 şi 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg. "Aceste contribuţii vor fi o demonstraţie clară a relaţiilor transatlantice strânse", a argumentat Jens Stoltenberg.

 

 

 

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în iulie planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

 

 

 

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

 

 

 

***

 

 

Decizii importante au fost luate miercuri la Bruxelles la reuniunea miniştrilor apărării ai statelor membre NATO.

 

 

 

Oficialii au căzut miercuri de acord în privinţa folosirii bazelor aeriene din România şi Bulgaria pentru misiuni de supraveghere ale Alianţei deasupra Mării Negre. De asemenea, a fost aprobată înfiinţarea în ţara noastră a centrului comun de exerciţii pentru forţele aeriane NATO. În plus, spaţiul aerian al României va fi apărat de anul viitor şi cu ajutorul forţelor aeriene britanice, canadiene şi poloneze.

 

 

 

Consolidarea prezenţei NATO la Marea Neagră s-a numărat printre cele mai importante subiecte discutate de miniştrii Apărării la Bruxelles.

 

 

 

Mihnea Motoc, ministrul Apărării, citat de Digi24.ro: „Decizia politică este aceea de a însărcina în mod specific autorităţile militare aliate să vină până la sfârşitul lunii ianuarie cu propuneri pe două componente, două elemente, piese de bază ale componentei maritime, anume cadrul întărit de pregătire şi respectiv elementul de coordonare maritimă la Marea Neagră, elementul care să asigure legătură cu comandamentul specializat al NATO”.

 

 

Mai multe state s-au oferit să participe la brigada multinaţională condusă de România.

 

 

 

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Sunt încântat că mai multe state au spus că sunt gata să contribuie la prezenţa noastră în regiunea Mării Negre, pe uscat, pe apă şi în aer, inclusiv Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite”.

 

 

 

Mihnea Motoc, ministrul Apărării: „Au fost unele ţări aliate care în premieră au exprimat disponibilitatea de a participa financiar la susţinerea atât a aranjamentelor de securitate din nordul flancului estic, cât şi din zona noastră la Marea Neagră şi vom continua aceste discuţii în perioada următoare”.

 

 

 

În ceea ce priveşte spaţiul aerian al României, acesta va fi apărat din 2017 de avioane de luptă britanice, canadiene şi poloneze. Aparate ale celor trei state vor staţiona între trei şi patru luni pe aeroportul militar Mihail Kogălniceanu şi vor executa misiuni de poliţie aeriană pe flancul sud-estic al NATO.

 

 

O decizie privind mult discutata prezență navală NATO la Marea Neagra a fost amânată pentru februarie 2017.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22