Pe aceeași temă
„La summitul de la Vilnius şi în cadrul pregătirilor pentru summit, nu discutăm despre lansarea unei invitaţii oficiale", a declarat el presei după ce s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin.
El a precizat totuşi că liderii vor discuta la summit despre cum se poate apropia Ucraina de NATO.
În acelaşi timp, Stoltenberg a atras atenţia că nu trebuie să se accepte un conflict îngheţat în Ucraina în schimbul încheierii războiului.
"Ne dorim cu toţii ca războiul să se încheie, însă o pace justă nu poate să însemne îngheţarea conflictului şi acceptarea unei înţelegeri dictate de Rusia", a mai declarat el.
La rândul său, în conferinţa de presă comună că Stoltenberg, Scholz a spus că Germania este pregătită pentru posibilitatea ca războiul din Ucraina să mai dureze o perioadă lungă.
„Ne pregătim pentru asta şi ne adaptăm politicile pe această bază", a precizat cancelarul german.
El a dat asigurări în acelaşi timp că Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie.
Garanții de securitate, dar nu aderare la NATO
Potrivit mai multor oficiali americani și europeni citați de Politico, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-ar oficializa în esență sprijinul militar și economic pentru Ucraina, menținându-l și după încheierea luptei cu Rusia.
Cu toate acestea, nici un acord bilateral sau multilateral nu ar avea forța juridică a unui tratat.
„SUA sunt în discuții cu Ucraina și aliații și partenerii noștri cu privire la modul în care putem asigura Ucraina cu privire la securitatea lor pe termen lung pentru a descuraja orice agresiune viitoare după încheierea acestui război”, a confirmat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate.
Totuși, „aceste negocieri și discuții nu s-au concretizat până acum, pentru că nu există nicio îndoială că și aceasta este o problemă foarte, foarte complicată”, a spus un oficial european.
„Adevărata garanție de securitate este oferită doar de alianță”, a precizat acesta, „și orice aranjament temporar nu poate înlocui calitatea de membru deplin, singura care oferă o garanție colectivă și care este, aș spune, cea mai puternică garanție disponibilă în Europa.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca la summit-ul de luna viitoare de la Vilnius să fie prezentat un calendar pentru aderarea Ucrainei la NATO și garanțiile de securitate oferite de alianță. Dar toate semnele indică faptul că dorințele nu i se vor îndeplini. Iar garanții va primi, eventual, doar de la state membre NATO.
SUA presează pentru o susținere mai puternică a Ucrainei
Senatorul republican Thom Tillis, copreședintele Grupului de observatori al NATO, a spus că ar prefera ca Alianța să trimită un „mesaj puternic” președintelui rus Vladimir Putin, prin care toți aliații își îndeplinesc obligația de 2 la sută de cheltuieli pentru apărare. „Atunci putem avea o discuție despre acordurile de securitate, după ce faptele de pe teren în Ucraina se schimbă.”
„Cred că aliații sunt de acord acum că o invitație formală este puțin probabilă în timp ce Ucraina este angajată într-un război la scară largă”, a declarat săptămâna trecută Julianne Smith, ambasadorul SUA la NATO.
Între timp, parlamentarii din SUA oferă câteva idei despre cum să apere Ucraina pe termen lung. Senatorul democrat Bob Menendez, președintele Comisiei de Relații Externe a Senatului, a sugerat ridicarea Comisiei NATO-Ucraina la rangul de „Consiliu”, dând astfel Kievului autoritatea de a convoca reuniuni ale alianței și permițând chimbul mai amplu de informații.
Senatorul democrat Chris Coons, un apropiat al președintelui Joe Biden, a menționat că anumite garanții de securitate au fost deja acordate Ucrainei prin „Memorandumul de la Budapesta”, după ce țara a predat Rusiei armele nucleare, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice. Ne-am „întors în viitor”, a spus el într-un interviu.
În afara complexității oricărui aranjament, ceea ce rămâne neclar este apetitul ca fiecare dintre cele patru țări să își respecte promisiunile.
