Pe aceeași temă
Comparând datele actuale şi anterioare ale Institutului Publicus rezultă că în ultimele două luni a scăzut constant şi într-o măsură importantă numărul celor care consideră Rusia, care a declanşat războiul împotriva Ucrainei, drept un agresor, arată Institutul Publicus, cu sediul la Budapesta, scrie publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador.
În sondajul de opinie realizat la începutul lunii martie 64% dintre respondenții ungari încă credeau că Rusia este un agresor, comparativ cu doar 58% la sfârșitul lunii martie, iar acum cu 2% mai puțini oameni gândesc astfel.
Adică, timp de două luni a scăzut cu 8% numărul celor care consideră Rusia drept agresor. Între timp a crescut de la 15% la 28%, după care a scăzut la 25% procentul celor care consideră că atacul este mai degrabă apărarea Rusiei.
La toate acestea o explicaţie ar putea fi efectul informaţiilor mass-mediei, controlate de Guvernul Orbán, înclinate spre susţinerea argumentelor propagandei guvernamentale ruse. În ceea ce priveşte războiul, diferenţele sunt foarte mari în continuare în funcţie de preferinţele de partid ale intervievaţilor.
În timp ce doar 42% dintre simpatizanții FIDESZ-KDNP au marcat răspunsul „mai degrabă agresiune”, 85% dintre cei care sunt de partea opoziţiei – excluzând susținătorii Partidului Câinelui cu Două Cozi și partidului Patria Noastră – consideră atacul Rusiei că este „mai degrabă agresiune”.
În ultimele două luni nu s-a modificat doar aprecierea rolului Rusiei: deși nu este semnificativ, există o schimbare în ceea ce priveşte procentul cetăţenilor ungari care cred că există probabilitatea ca războiul să se extindă şi în Ungaria.
De la începutul lunii martie a crescut de la 79% la 81% procentul celor care cred mai degrabă că războiul nu se va extinde. Cetăţenii se tem puţin mai mult de atacul nuclear rusesc: dintre cei chestionaţi acum 77% nu cred sau mai degrabă nu cred că va avea loc un atac nuclear, în urmă cu două luni procentul acestora fiind cu 4 puncte procentuale mai mare.
Cu toate acestea, acum 49% dintre cei chestionați au spus că sunt puțin sau foarte mult, dar îngrijorați din cauză că este război în ţara vecină. În timp ce probabilitatea ca armele nucleare să fie desfășurate a fost apreciată în mod surprinzător în aproape același mod de susținătorii din ambele tabere politice, „prăpastia” fiind destul de mare – așa cum s-a obișnuit – când vine vorba despre aprecierea guvernării.
În timp ce, de exemplu, 81% dintre cei din opoziţie consideră că premierul Viktor Orbán ar trebui să condamne mai ferm decât face acum Rusia din cauza atacării Ucrainei, doar 15% dintre adepţii FIDESZ gândesc similar.
În funcţie de preferinţele de partid s-a putut observa o divizare similară când a venit vorba despre aprecierea reacţiei Guvernui ungar la război. Însă, este demn de atenţie faptul că, potrivit sondajului, a crescut, în ansamblu, numărul celor care sunt mulţumiţi de modul în care Guvernul a reacţionat până acum la război.
În timp ce în martie 60% au avut asemenea opinii, la începutul lunii mai 66% dintre intervievaţi au răspuns astfel. În lumina acestor date este mai puţin surprinzător faptul că o majoritate de 72% dintre toți respondenții au răspuns cu NU la întrebarea: „Ați sprijini aplicare sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza cărora ar trebui să plătiţi mai mult pentru energie?”
Adepţii partidelor de guvernământ refuză categoric sprijinirea sancţiunilor şi abia 6% dintre ei şi-ar asuma un sacrifiu mai puţin sau mai mult, iar 66% dintre simpatizanţii opoziţiei ar fi dispuşi să îşi asume acest sacrificiu.
44% dintre ei ar fi de acord numai dacă le-ar atinge într-o măsură mai mică buzunarele lor, iar aproximativ o cincime ar fi de acord chiar dacă ar trebui să plătească mai mult. Este izbitor – și poate indică un atașament neschimbat față de Uniunea Europeană – că o majoritate stabilă de 62% susţin că „Ungaria aparține în mod tradițional Occidentului în ceea ce privește valorile, de aceea în viitor trebuie depuse eforturi pentru a urma calea spre Occident”.
Ba mai mult, independent de preferinţele de partid şi de grupa de vârstă, sunt în majoritate – cel puţin 57%, respectiv cel mul 87% – cei care sunt de acord cu această afimaţie. O situație neașteptată, aproape de consens, rezultă din faptul că – defalcate pe preferințele de partid și locul de reședință – respondenţii cu greu sunt de acord cu afirmația, potrivit căreia ar fi în interesul Ungariei să se apropie de Rusia și să se îndepărteze de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu aceasta par a fi de acord doar 5 până la 18 la sută.
În schimb, 56% din tabăra FIDESZ-KDNP și 53% dintre simpatizanţii partidului Patria Noastră susţin că Ungaria nu ar trebui să aparțină nici Vestului şi nici Estului, deoarece poate avea un viitor independent.
În schimb, cu această afirmaţie au fost de acord doar 10% dintre cei care sunt de partea opoziţiei unite, respectiv 18% dintre susţinătorii Partidului Câinelui cu Două Cozi. 60% dintre respondenţi au spus că îi sprijină sau au sprijinit într-un fel refugiații din Ucraina, potrivit sondajului Institutului Publicus, care mai arată că acest sprijin este oferit în principal de femei, bătrâni și cei care locuiesc în reședințe de județ.
Potrivit sondajului, majoritatea (53 la sută) au ajutat cu donații în natură (diferite produse) sau cu bani (51 la sută). Doar 3%, respectiv 6% dintre respondenți au declarat că au contribuit la ajutorarea refugiaților prin cazarea acestora sau prin muncă voluntară.
Ajutorul este bine venit în ciuda faptului că o parte mică dintre refugiaţii ucraieneni care vin în Ungaria solicită azil de refugiat. Potrivit datelor Departamentului Naţional pentru Imigrări (OIF), de la izbucnirea războiului în total 21 de mii de persoane au solicitat azil de refugiat în Ungaria şi până acum au fost aprobate 11 mii de solicitări.
Potrivit autorităţilor ungare aproximativ 700 de mii de refugiaţi au venit în Ungaria, direct din Ucraina sau prin România, iar potrivit ultimelor date ale OIF doar 3% dintre aceştia au vrut să rămână în Ungaria.
Potrivit Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), până acum saşe milioane de ucraineni au fost nevoiţi să îşi părăsească ţara, 8-10.000 de refugiați sosind în Ungaria în fiecare zi.
