Pe aceeași temă
La 11 aprilie, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, si liderul enclavei separatiste Transnistria, Igor Smirnov, s-au intalnit la Bender (unde la sfarsitul anilor ’80 Voronin a condus Comitetul Orasenesc al Partidului Comunist din Moldova). Pentru o intrerupere de aproape sapte ani a dialogului, timp in care atat Chisinaul, cat si Tiraspolul n-au facut altceva decat sa se acuze reciproc de blocarea reglementarii conflictului, iar relatiile dintre Voronin si Smirnov pareau ireconciliabile dupa incidentul din 2001, cand presedintelui moldovean i-a fost refuzat accesul in Transnistria, intalnirea de la Bender s-a desfasurat intr-o atmosfera neverosimil de relaxata.
Voronin si Smirnov au initiat masuri pentru cresterea increderii reciproce. Ei au anuntat elaborarea unui set de proiecte: de la domeniul dezvoltarii infrastructurii si pana la cel al securitatii si dezarmarii. Chisinaul urmeaza sa se adreseze UE pentru anularea restrictiilor de circulatie impuse liderilor de la Tiraspol, iar Transnistria, la randul ei, va anula restrictiile de circulatie pentru reprezentantii conducerii Republicii Moldova. De asemenea, intalnirea i-a oferit lui Smirnov prilejul pentru a-i inmana lui Voronin proiectul Tratatului de prietenie si colaborare dintre Republica Moldova si Republica Moldoveneasca Nistreana, in care este expusa viziunea Tiraspolului cu privire la solutionarea diferendului moldo-nistrean.
In contextul proclamarii independentei Kosovo, republicile separatiste Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria au facut demersuri la Moscova, cerand recunoasterea lor neconditionata. In ceea ce priveste Abhazia si Osetia de Sud, Rusia a luat in calcul, potrivit declaratiei finale a Dumei de Stat din martie, recunoasterea lor internationala si a facut pasi importanti in vederea cooperarii in domeniul economic. Decizia a venit ca un instrument de presiune asupra Georgiei, care se pregatea sa primeasca Membership Action Plan la Summit-ul NATO de la Bucuresti, etapa necesara pentru aderarea la Alianta Nord-Atlantica. Spre deosebire de Mihail Saakasvili, care vede viitorul Georgiei doar in NATO, Voronin a dat asigurari Moscovei ca Republica Moldova va ramane stat neutru si chiar va cere recunoasterea internationala a neutralitatii. In schimbul acestor asigurari, Moscova a incercat sa deblocheze reglementarea conflictului transnistrean, facand presiuni asupra liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, de a accepta o intrevedere cu presedintele Vladimir Voronin.
Chiar si fara rezultate concrete, intalnirea Voronin-Smirnov a dat totusi un impuls pentru reluarea unui dialog politic dintre Chisinau si Tiraspol, chiar daca exista numeroase probleme asupra carora liderul Republicii Moldova si cel al autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene au viziuni diametral opuse. Problema fundamentala, care ar putea bloca, din nou, procesul de negocieri in format 5+2, inghetat din februarie 2006, este statutul pe care-l va primi Transnistria in cadrul Republicii Moldova. Timp de aproape 17 ani, autoritatile de la Tiraspol si-au creat propriile institutii, legislatie, Constitutie, moneda, sistem judiciar si economic independent de cel al Republicii Moldova, functionand de facto ca o entitate statala independenta. Or, astazi, Tiraspolul accepta revenirea la masa negocierilor doar cu conditia recunoasterii unui statut egal cu cel al Chisinaului in cadrul consultarilor pentru reglementarea conflictului. Mai mult, Tiraspolul nu accepta decat recunoasterea Republicii Moldovenesti Nistrene ca stat independent, ceea ce este confirmat si de proiectul Tratatului inmanat lui Voronin de catre Smirnov. Chiar si revenirea la Planul Kozak de federalizare a Republicii Moldova, care a fost initial acceptat de Tiraspol, dar respins de presedintele Voronin in noiembrie 2003, este o varianta inacceptabila pentru Smirnov. Cele doua viziuni asupra statutului Transnistriei sunt practic imposibil de conciliat. Cu atat mai mult astazi, cand guvernul Republicii Moldova, cel putin declarativ, are alte aspiratii in politica sa externa decat avea in 2003, cand dorea sa se alature uniunii Rusia-Belarus, sustinea acordarea statutului de a doua limba in stat limbii ruse, era pregatit sa recunoasca Transnistriei statutul de subiect al federatiei, cu institutii, Constitutie si legislatie proprii. Astazi, Chisinaul declara ca si-a propus integrarea in institutiile occidentale si ca accepta doar un statut de autonomie teritoriala pentru Transnistria, ca parte integrata a Republicii Moldova.
Potrivit Legii privind principiile de baza ale statutului Transnistriei, adoptata in iulie 2005, enclava separatista va avea, dupa reunificare, un statut asemanator cu cel al Gagauziei, in cadrul Moldovei unitare. Dorinta presedintelui moldovean de urgentare a procesului de reluare a negocierilor, la sfarsit de mandat si in prag de campanie electorala, este motivata mai degraba de realitatile politice interne. Vladimir Voronin a facut din reglementarea conflictului cu Transnistria una dintre principalele promisiuni electorale, care a asigurat victoria Partidului Comunistilor la alegerile din 2001. Dupa esecul comunistilor la alegerile locale de anul trecut, se pare ca tema solutionarii diferendului moldo-transnistrean va fi pusa din nou in centrul agendei electorale din 2009. De aceea, presedintele Voronin are nevoie de un progres, cat de mic, in procesul de solutionare a conflictului din Transnistria.
*Centrul de Studii Est-Europene si Asiatice (SNSPA).
