Triumful extremelor în alegerile din Grecia

Octavian Manea | 08.05.2012

Alegerile din 6 mai au conturat nu doar un referendum antiausteritate, ci şi un vot negativ acordat partidelor de centru care au condus Grecia în ultimii 40 de ani.

Pe aceeași temă

Alegerile din 6 mai au conturat nu doar un referendum antiausteritate, ci şi un vot negativ acordat partidelor de centru care au condus Grecia în ultimii 40 de ani.

„Am cerut un mandat puternic; poporul a decis altfel“, au fost primele cuvinte ale lui Antonis Samaras, liderul de centru-dreapta al partidului Noua Democraţie, cel care va avea prima şansă în încercarea de a forma un guvern care să con­tinue angajamentele in­ternaţionale ale Greciei. Însă el se găseşte în faţa unei mi­siuni aproape imposibile. Sce­na politică internă este masiv polarizată, iar legi­timitatea şi popularitatea partidelor care, până duminică, îşi asumaseră guvernarea, se află în cădere liberă. Pe primul loc se află partidul Noua De­mo­craţie, care a obţinut 20%, dar înre­gis­trând o scădere de 13% faţă de 2009. Este cea mai slabă performanţă electorală de la în­fiinţarea sa, din 1974. Pe locul al doilea, cu 16%, se află o formaţiune cu o agendă anti-bailout, Syriza, reunind elemente de extremă stângă, socialişti şi ecologişti radicali. Pe locul al treilea se află socialiştii de centru cu 14%, care înregistrează o prăbuşire dramatică de la 44%, în 2009.

Votul de duminică este perceput ca un re­fe­ren­dum antiausteritate şi ca o respingere a măsurilor impuse de FMI şi UE. Mai mult, este în­frângerea statu-quo-ului reprezentat de partidele tradiţionale (Noua Democraţie şi Pa­sok) care, din noiembrie 2011, se aflau într-o coaliţie condusă de tehnocratul Lucas Pa­pa­de­mos.

În acelaşi timp, este un triumf electoral al actorilor cu agendă antisistem. Exem­plul cel mai bun îl oferă as­cen­siunea mişcării naziste Zorii de Aur, care intră în par­lament şi care arată cât de profundă este respingerea partidelor mainstream. Dacă, în 2009, înregistrase 0,3% din opţiunile de vot, de du­mi­nică are 20 de parlamentari. Susţinătorii lor au sărbătorit victoria folosind o coregrafie apar­te: torţe aprin­se şi nelipsitul salut nazist.

 

Alegerile de duminică tind să contureze un nou clivaj pe scena politică elenă, între sus­ţinătorii austerităţii şi cei care se declară împotrivă. Procentual, aproape 40% din elec­torat şi-a dat votul unor partide care propun ca Grecia să-şi abandoneze angajamentele in­ternaţionale şi reformele impuse pe fondul austerităţii. Pe de o parte, sunt partidele tra­di­ţionale, care vor încerca să reunească în jurul unei agende proausteritate o nouă coaliţie guvernamentală. Matematic, procentele lor sunt insuficiente pentru a impune o ma­jo­ri­ta­te necesară pentru a susţine guvernul. Pentru asta vor trebui să caute un al treilea partener. În acest context, liderul Pasok, Evangelos Ve­nizelos, pledează pentru formarea unei coaliţii de partide proeuropene: „un guvern re­pre­zentat exclusiv din vechiul sistem de 2 par­tide nu ar avea suficientă legitimitate sau credibilitate, în cazul în care ar aduna o majoritate fragilă. Un guvern de unitate na­ţională cu participarea tuturor partidelor fa­vorabile unui curs european, indiferent de po­ziţiile lor faţă de acordurile de împrumut, ar avea o cu totul altă semnificaţie“.

De cealaltă parte, Alexis Tsipras, liderul par­ti­dului plasat pe locul al doilea, visează la coagularea unei coaliţii de stânga, orientată programatic împotriva regimului de aus­te­ri­tate impus de creditorii internaţionali, dar ambalată tactic într-o retorică de extremă dreaptă. Mesajul acestei coaliţii virtuale este parohial, priveşte spre interior, opune ele­nis­mul pur europenităţii, iar străinii devin ţapii ispăşitori de serviciu. Ideea lor pentru a ieşi din marasmul datoriilor este taxarea masivă a bogaţilor, completată de renaţionalizarea com­paniilor privatizate de stat şi a sectorului bancar elen. Promite anularea împrumuturilor acordate sub formă de bailout, a reformelor cerute de creditori, dar şi renunţarea la su­pra­vegherea fiscală instituţionalizată de FMI şi UE asupra Greciei. Pe scurt, recuperarea suve­ra­nităţii. „Partidele care au semnat memo­ran­dumul cu UE şi FMI se află în minoritate. Verdictul opiniei publice le-a delegitimat. Propunerea noastră este un guvern de stân­ga care, cu sprijinul poporului, va respinge memorandumul şi va opri drumul naţiunii către mizerie. Este un mesaj al unei revoluţii paş­nice. Liderii Europei şi mai ales Angela Merkel trebuie să înţeleagă că politicile de austeritate au suferit o înfrângere“, spune Alexis Tsipras. Client natural într-o astfel de construcţie ar putea să devină cel de-al pa­trulea clasat în topul preferinţelor electo­ra­tului - Partidul Grec Independent (10,6%), un partid naţionalist de extremă dreaptă care se opune acordurilor semnate cu UE şi FMI, dar şi formaţiunea cu accente naziste Zorii de Aur, al cărui lider, Nikolaos Mihaloliakos, spu­nea că partidul său nu o să fie un „sclav al memorandumurilor şi al junglei sociale pe care imigranţii ilegali au adus-o în ţară“. Oare în ce direcţie se va îndrepta Atena? Cert este că „Grecia va trebui să suporte con­se­cin­ţele, dacă vrea un guvern care nu îşi va ono­ra angajamentele actuale“, a avertizat Wolf­gang Schaeuble, ministrul de Finanţe al Ger­ma­niei. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22