Pe aceeași temă
Atitudinea premierului Recep Tayyıp Erdoğan faţă de protestatarii din Parcul Gezi s-a înăsprit în ultima săptămână, părând că rămâne intransigent în faţa reprimării violente a acestora din Piaţa Taksim și susţinând că era de datoria lui să „cureţe“ zona.
Criza generată de protestele, inițial pașnice, care s-au transformat într-o mişcare de contestare a primului ministru turc, nu pare să se apropie de final. Cele două tabere sunt polarizate, mai ales că premierul Erdoğan şi-a chemat, la rândul lui, susţinătorii la un miting în acest weekend, mai întâi la Ankara şi apoi la Istanbul, în timp ce violenţa a fost din nou folosită împotriva protestatarilor din Istanbul. Sute de mii de susținători ai premierului Erdoğan s-au adunat, duminică, la doar câțiva kilometri de Piața Taksim, pentru a-și arăta sprijinul față de unul dintre cei mai populari lideri pe care i-a avut Turcia în ultimii 20 de ani și care a lansat, cu această ocazie, campania pentru alegerile locale ce vor avea loc anul viitor în martie. „Am spus că am ajuns la capăt. Că a devenit insuportabil. Ieri, operaţiunea a fost desfăşurată şi (Piaţa Taksim şi Parcul Gezi) au fost curăţate (...) era datoria mea de premier“, a spus Erdoğan. Premierul turc a explicat că nu va abandona piaţa „teroriştilor“ şi îi îndeamnă pe cei care îi contestă modul de guvernare să se mobilizeze pentru alegerile care vor avea loc în martie 2014. „Dacă nu vreţi să ne mai vedeţi la putere, soluţia există: alegerile“, a spus premierul, punând astfel capăt şi zvonurilor din ultimele zile, potrivit cărora s-ar încerca determinarea organizării alegerilor anticipate. În plus, în opinia lui, adevărata primăvară turcească a avut loc în noiembrie 2002, atunci când AKP a câştigat alegerile.
În ceea ce-i priveşte pe protestatarii din Istanbul, poliția i-a evacuat cu forța în noaptea de sâmbătă spre duminică pe cei aflați în Piața Taksim, utilizând gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Baricadele ridicate de protestatari au fost dărâmate, corturile acestora au fost demontate, traficul în zonă a fost restricționat, transportul în comun a fost deviat din zonă, iar pietonii nu au avut voie să se apropie. Mulți dintre cei care au fost udați de aceste tunuri cu apă au acuzat arsuri și iritaţii, ceea ce a dus la bănuiala că s-ar fi folosit produse chimice. Guvernatorul orașului Istanbul, Huseyin Avni Mutlu, a respins însă acuzațiile, spunând că este vorba numai despre substanță care poate fi recunoscută după colorația sa și care nu este nocivă.
Pentru contestatari, dar şi pentru susţinătorii regimului AKP, este evident că problema parcului reprezintă numai un pretext. Pe de-o parte, Parcul Gezi a devenit simbolul opoziţiei faţă de stilul autoritar al premierului, iar, pe de altă parte, pentru Erdoğan totul face parte dintr-un complot împotriva guvernului său, plănuit de oameni din interiorul, dar şi din exteriorul ţării care „nu pot suferi existenţa unui stat turc puternic“. Cu toate că, la sfârșitul săptămânii, premierul turc promisese că va aștepta decizia justiției în ceea ce privește soarta construcției care ar fi urmat să înlocuiască parcul și că, indiferent care va fi aceasta, se va organiza și un referendum municipal, la nivelul discursului, cei care au continuat să protesteze au fost încradrați în categoria „teroriștilor“. Negociatorul-șef al Turciei cu Uniunea Europeană, Egemen Bağıș, a spus răspicat că toți cei care vor intra în zona unde au loc protestele vor fi considerați membri sau susținători ai unei mișcări teroriste. În același timp, Bağıș a mai explicat că, după plecarea activiştilor pentru protecţia mediului, „protestele vor rămâne în mâinile unor organizații separatiste care vor să rupă pacea și să pună pe primul loc vandalismul și terorismul“. În aceeași măsură, premierul Erdoğan a avut un discurs extrem de amenințător, la Ankara, în cadrul unui alt miting de susținere, adresat celor care îi cer de două spătămâni demisia: „Vreau să fiu clar: eliberați Piața Taksim. Dacă nu va fi evacuată, forțele de securitate ale țării vor ști cum să facă evacuarea“, a spus Erdoğan. „Nu primim ordine sau instrucțiuni de la nimeni în afară de Dumnezeu“, a mai adăugat premierul turc, cel care, din 2011 încoace, a subliniat faptul că a fost ales prin votul a peste 50% dintre cetățeni, dar care acum pare că refuză un adevărat dialog cu o parte dintre cei care îl contestă. Totodată, nici presa străină nu a scăpat de acuzații legate de modul în care a transmis informații despre evenimentele din Turcia ca fiind o întoarcere la orientalism. Poliția, însă, a continuat să acţioneze cu violenţă împotriva manifestanților, arestându-i atât pe aceștia, cât şi pe o parte dintre medicii care i-au îngrijit.
Pe măsură ce timpul va trece, atitudinea intransigentă a premierului Erdoğan şi represiunea violentă asupra celor veniți să protesteze pentru Parcul Gezi şi a celor solidari cu aceştia, majoritatea tineri, ar putea eroda soclul pe care se afla până acum premierul turc şi încrederea de care se bucura. Dacă premierul va alege, pentru gestionarea crizei Gezi, să ia în continuare măsuri radicale, s-ar putea ca bulgărele de zăpadă să se rostogolească şi tot mai mulţi turci să iasă în stradă, iar atunci şeful guvernului turc ar putea fi nevoit să facă mai multe concesii decât şi-ar dori, mai ales că în joc este dorinţa de a deveni preşedinte.
* Cristina Dobreanu este doctorand la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.
