Pe aceeași temă
Legislativul de la Kiev a justificat legea prin cererea mai mare de continut in limba ucraineana, la nivelul intregii societati. Reglementarea a fost criticata pe motiv ca incalca drepturile cetatenilor ucraineni care au alte limbi materne. Potrivit diferitelor estimari, 30-35% din cetateni nu considera ucraineana limba lor materna, transmite Agerpres.
Conform legii, continutul emisiunilor de televiziune nationale trebuie sa fie de cel putin 75% in limba ucraineana, iar cel al emisiunilor regionale de minimum 60%. Cotele lingvistice se aplica in doua intervale orare diferite, de la 7 dimineata la 18, respectiv de la 18 la 22 - orele de seara cu audienta maxima.
Urmează legea Educației
- Poroşenko a promulgat legea care restricţionează predarea în limba minorităţilor
Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, a promulgat luni o lege care întărește învățământul în limba ucraineană în școli. Kievul acordă o mare importanță nivelului de cunoaștere a limbii ucrainene de către o parte din populație.
Este vorba despre o reformă criticată de autoritățile din România și din alte țări din regiune care au comunități etnice în această republică ex-sovietică.
Această reformă a învățământului restrânge progresiv spațiul acordat disciplinelor studiate în colegii și în licee în limbile minorităților naționale puternic implantate în Ucraina — precum comunitățile română, ungară, poloneză — în profitul cursurilor în limba ucraineană.
Elevii proveniți din aceste minorități vor putea totuși să învețe în continuare în limbile lor materne, dar în discipline separate.
Această lege, care urmează să intre în vigoare în 2020, nemulțumește de mai multe săptămâni autoritățile țărilor din regiune.
AFP notează că președintele României, Klaus Iohannis, considerase joi că această lege "va limita drastic accesul minorităților la educație în limba lor maternă" și și-a anulat în semn de protest vizita prevăzută în Ucraina.
Această lege a crispat de asemenea importantele comunități ungare și poloneze din Ucraina.
Kievul acordă o mare importanță nivelului de cunoaștere a limbii ucrainene de către o parte din populație.
Într-un comunicat, președinția subliniază că șeful statului Petro Poroșenko "insistă asupra faptului că această lege ridică limba ucraineană la limbă oficială pe parcursul educativ". Noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ, menționează șeful statului ucrainean.
"Această lege asigură egalitatea șanselor pentru toți", precizează comunicatul. "Ea garantează fiecărui absolvent cu diplomă bune capacități lingvistice esențiale pentru o carieră reușită în Ucraina", se subliniază în text.
Locul limbii ucrainene este, de asemenea, o problemă în regiunile estice ale acestei țări, controlate în prezent de rebelii separatiști proruși și care se confruntă din 2014 cu un conflict sângeros.
Potrivit serviciului de presă al șefului statului ucrainean,Petro Poroșenko a comunicat că reforma învățământului "este una dintre cele mai importante reforme, care va îmbunătăți calitatea educației", asigurând pașii necesari pentru includerea Ucrainei în spațiul educațional european.
"Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o astfel de atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine", mai spune Poroșenko în comunicat.
În acest sens, el cere ministerelor de Externe și Educației de la Kiev să desfășoare consultațiile necesare cu partenerii europeni, inclusiv cu Consiliul Europei.
- Discuții în Parlamentul României despre Legea Educației din Ucraina
Deputatul PMP Constantin Codreanu i-a cerut ministrului ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, predarea materiilor în limba română maternă în școlile românilor din Ucraina, se arată într-un comunicat.
Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a participat, vineri, la o întâlnire organizată în Parlamentul României cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, și cu Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei la București.
Tema principală a întâlnirii: controversata nouă lege a educației adoptată de Ucraina.
În intervenția sa, Constantin Codreanu a spus că dialogul este „singura cale posibilă” în această problemă.
„În calitate de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării am avut prima reacție oficială în Parlamentul României legat de noua lege a educației din Ucraina. Nu voi mai reaminti tratatele pe care statul ucrainean le încalcă prin adoptarea actului normativ, inclusiv articolele 23 și 53 din propria Constituție, însă trebuie să menționez că românii din Ucraina au murit și mor în continuare pentru integritatea teritorială a țării în care trăiesc și nu cred că poate contesta cineva faptul că aceștia nu sunt cetățeni loiali Ucrainei, indiferent de limba în care aleg să studieze în școlile lor istorice”, a spus Codreanu.
În opinia sa, „limba moldovenească” este „un artificiu inventat de sovietici și practicat în politica statului ucrainean pentru a-i dezbina pe români în români propriu-ziși și moldoveni”.
„Dorim ca, pe viitor, soluția pentru această problemă, care denotă o lipsă de respect față de unitatea noastră lingvistică, etnică și culturală, să se materializeze prin predare exclusiv în limba română maternă în școlile românilor din Ucraina”, a mai spus deputatul PMP.
- Ucraina, dezamagită de anularea vizitei lui Iohannis din cauza adoptării legii Educației
Noua lege ucraineană a educației introduce sistemul de 12 clase și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, astfel ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV., scrie Agerpres.
''Suntem decepționați de refuzul României de a purta un dialog între lideri și că sunt preferate declarațiile în scopuri de politică internă'', a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.
AFP punctează faptul că președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta amânarea a două întâlniri oficiale cu lideri ucraineni — vizita sa oficială în Ucraina și primirea la București a președintelui parlamentului ucrainean—, pentru a transmite astfel ''un semnal puternic'' de protest față de noua lege ucraineană a educației.
Legea, adoptată la începutul lui septembrie de către parlamentul ucrainean, dar încă nepromulgată de către președintele Poroșenko, nemulțumește autoritățile române, bulgare și ungare, care au comunități puternice în Ucraina, legea fiind criticată de asemenea și de Rusia.
Guvernele de la Budapesta și Sofia i-au convocat pe ambasadorii ucraineni și au cerut Ucrainei ''să garanteze'' drepturile minorităților.
Însă guvernul de la Kiev invocă o problemă la nivelul cunoașterii limbii ucrainene în rândul unei părți a populației, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul și sudul țării, în contextul insurecției separatiste proruse, izbucnită în aprilie 2014.
''Suntem împotriva formării de mici teritorii în care majoritatea copiilor nu vorbesc limba statului și nu pot prin urmare să-și continue studiile în universități ucrainene'', a susținut ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici.
Bulgaria, Grecia, România și Ungaria au făcut apel la autoritățile ucrainene, într-o scrisoare comună, să retragă legea în cauză.
