Pe aceeași temă
Privirile sunt ațintite către Rada Supremă, parlamentul de la Kiev, care-și reia ședințele marți, 4 februarie. Se va forma o nouă majoritate? Aceasta este întrebarea la care se așteaptă cu înfrigurare un răspuns.
Ultima săptămână a debutat cu un miting la Kiev, la care liderii opoziției au prezentat mulțimii adunate pe Maidan oferta președintelui Ianukovici pentru rezolvarea crizei politice. Viktor Ianukovici a acceptat să renunțe la loialul premier Azarov, liderii opoziției urmând să fie cooptați în Executiv. Săptămâna politică s-a încheiat la München, la Conferința pentru Securitate, unde șefii opoziției, Arseni Iațeniuk și Vitali Kliciko, cărora li s-a alăturat Piotr Poroșenko, fost ministru de Externe și unul dintre sponsorii Maidanului, au discutat cu înalți reprezentanți ai UE și SUA un plan de rezolvare a crizei. Din stradă, bătălia s-a mutat în spatele ușilor închise, unde se negociază diverse soluții.
Luni, 27 ianuarie, oligarhul Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean, cu o avere de peste 15 miliarde de dolari, unul dintre cei mai apropiați susținători ai lui Ianukovici și sponsor al Partidului Regiunilor, s-a declarat public împotriva unui scenariu violent care să pună capăt Maidanului. Oligarhii l-ar fi convins, potrivit presei de la Kiev, pe președinte să renunțe la introducerea stării de urgență, care i-ar fi permis să scoată armata pe străzi. Tot luni a avut loc o primă întâlnire între președintele Ianukovici și fracțiunea „regionalilor“, la care s-au discutat mai multe scenarii de depășire a crizei, de la federalizarea Ucrainei la declararea stării de urgență. Concluzia participanților a fost că Ianukovici este dispus la orice compromis pentru a rezolva criza, de la amnistierea celor care au participat la luptele de stradă până la demisia guvernului și reforma constituțională.
Marți dimineață, deputații „regionali“ au constatat că președintele a început să-și pună în aplicare planul prin demisia premierului Azarov. A fost convocată o nouă ședință a deputaților „regionali“, de astă dată fără participarea președintelui Ianukovici, în pregătirea sesiunii extraordinare a Radei Supreme, pentru votarea legii de amnistiere. Existau nu mai puțin de patru proiecte, dintre care unul era pregătit chiar de către adjunctul șefului administrației prezidențiale și prevedea amnistierea activiștilor Maidanului doar dacă în 15 zile eliberează toate clădirile și străzile ocupate. În discuțiile care au avut loc s-a putut observa ruptura din cadrul fracțiunii parlamentare. Deputații controlați de oligarhii Rinat Ahmetov, Dmitri Firtaș, Serghei Levocikin și Viktor Pinciuk au spus că ei nu mai votează orbește niciun proiect de lege venit de la guvern, așa cum s-a întâmplat la 16 ianuarie, când s-a adoptat, cu încălcarea procedurii, un pachet de legi privind îngrădirea drepturilor civile, ceea ce a condus la reluarea violentă a protestelor de la Kiev, proteste care dăduseră semne că se vor stinge de la sine. Ahmetov singur controlează nu mai puțin de 40 de deputați, restul oligarhilor, un număr de 38. Mai mult decât atât, pe culoarele Radei Supreme, marți, s-au desfășurat discret negocieri privind revenirea la Constituția din 2004, care transferă o bună parte din prerogativele președintelui către parlament și guvern.
Constituția din 2004 fusese anulată de către Curtea Constituțională în toamna lui 2010, după câștigarea alegerilor de către Ianukovici, invocându-se faptul că proiectul de lege trimis atunci spre Rada Supremă s-ar fi votat cu încălcarea procedurilor. Chipurile, parlamentul l-ar fi adoptat într-o variantă ușor modificată de cea aprobată de Curtea Constituțională. Susținătorii revenirii la Constituția din 2004 pretindeau că, dacă acum va fi supus votului proiectul corect, nu cel modificat, și va fi votat cu majoritate simplă, în mod formal Constituția din 2004 ar fi putut reintra în vigoare.
S-a afirmat că modificarea Constituției ar fi fost o condiție pusă de Iațeniuk pentru a prelua fotoliul de premier, oferit de Ianukovici. Cert este că deputații „regionali“ controlați de oligarhi erau pregătiți să voteze revenirea la Constituția din 2004. Nu s-a ajuns, însă, acolo. Președintele Ianukovici s-a dat jos de pe patul de spital și a venit la ședința fracțiunii, blocând tentativa de revenire la Constituția din 2004 și cerându-le deputaților să voteze proiectul care condiționează amnistierea de evacuarea în 15 zile a clădirilor și străzilor ocupate de protestatari. Potrivit presei ucrainene, întâlnirea președintelui cu parlamentarii „regionali“ a fost tensionată, Ianukovici amenințându-i cu dosare penale și cu dizolvarea Radei Supreme.
Cum parlamentarii controlați de oligarhi erau greu de convins, Kremlinul a venit în ajutorul lui Ianukovici, semnalizând intenția reluării războiului comercial cu Ucraina. Controalele severe și taxele vamale suplimentare i-au sensibilizat într-o așa măsură pe oligarhi, încât deputații controlați de ei au votat legea de amnistiere în redactarea propusă de Ianukovici și au renunțat la modificarea Constituției prin reducerea prerogativelor președintelui.
Președintele Ianukovici joacă la două capete, ca și până acum. Pare să fi acceptat varianta agreată de Occident a rezolvării crizei politice, adoptând amnistierea și îndepărtându-l pe Azarov din fruntea guvernului. În același timp, a introdus termenul de 15 zile în legea amnistierii, după care ar putea reveni la o soluție de forță, spre care pare că-l împinge Moscova. Așteaptă începerea sesiunii parlamentului, la 4 februarie. În cazul schimbării majorității, amenință cu dizolvarea Radei Supreme. Numirea unui nou prim-ministru are aerul că ar putea fi o mutare decisivă. Numai că, în Ucraina, nimic nu e decisiv. //