Pe aceeași temă
Într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, Emmanuel Macron a declarat că Europa trebuie să îşi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi, de asemenea, să se gândească „cum să ofere garanţii Rusiei în ziua în care aceasta se va întoarce la masa negocierilor".
„Există un lucru care depinde de ucraineni şi anume chestiunea frontierelor. Există un lucru pe care trebuie să îl pregătim, şi asta am discutat şi cu preşedintele Biden, şi anume arhitectura de securitate în care vrem să trăim mâine", a spus Macron. El a vorbit în acest contexzt despre temerile Rusiei faţă de NATO şi despre teama lui Vladimir Putin că Alianţa va veni până la graniţele sale. "Acest subiect va fi unul dintre factorii de pace şi, prin urmare, trebuie să ne pregătim şi pentru el: ce suntem dispuşi să facem, cum ne protejăm aliaţii şi statele membre, oferind în acelaşi timp Rusiei garanţii pentru propria securitate, atunci când se va întoarce la masa negocierilor?", a arătat Emmanuel Macron.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, menţionează Reuters, nu a comentat sugestia lui Macron de a oferi "garanţii de securitate" Moscovei, dar doi dintre colaboratorii săi apropiaţi au făcut-o.
Principalul consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că lumea este cea care are nevoie de garanţii de securitate din partea Rusiei, şi nu invers. „Lumea civilizată are nevoie de garanţii de securitate faţă de intenţiile barbare ale Rusiei post-Putin", a declarat duminică Podoliak, pe Twitter.
La rândul său, Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, a declarat că o Rusie "denuclearizată şi demilitarizată" ar fi cea mai bună garanţie a păcii nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru întreaga lume. "Cineva vrea să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?" a scris Danilov pe Twitter. "În loc de Nurenberg - să semnăm un acord cu Rusia şi să dăm mâna?" - a adăugat scandalizat Danilov.
David Arahamia, deputat şi membru al echipei de negociere a Ucrainei cu Rusia în perioada în care se desfăşurau astfel de discuţii, a declarat că Ucraina este pregătită să ofere Rusiei garanţii de securitate, dacă Moscova îndeplineşte patru condiţii: „Pentru aceasta este suficient: să părăsească teritoriul ţării noastre, să plătească daunele, să pedepsească toţi criminalii de război; să renunţe voluntar la armele nucleare", a declarat Arahamia pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „După aceea, suntem gata să ne aşezăm la masa negocierilor şi să discutăm despre garanţii de securitate", a adăugat el.
După mai multe runde de discuţii la începutul războiului, Kievul şi Moscova nu s-au mai întâlnit de luni de zile pentru a negocia încheierea conflictului. Kievul spune că discuţiile de pace sunt posibile doar dacă Rusia îşi încetează atacurile şi se retrage din toate teritoriile ucrainene pe care le-a confiscat. În plus, preşedintele Zelenski a emis un decret prin care interzice negocierea cu Moscova atât timp cât la conducere se află Vladimir Putin.
Kremlinul, la rândul său, a declarat că Occidentul trebuie să recunoască noile anexări de teritorii ucrainene proclamate de Moscova în septembrie înainte de orice discuţii de pace.
Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a avut convorbiri cu preşedintele american Joe Biden la Washington pe tema războiului din Ucraina. Biden a declarat ulterior că nu sunt întrunite condiţiile pentru o eventuală discuţie între SUA şi Rusia privind încetarea conflictului.
După ce în weekend s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski la Kiev, subsecretarul american de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că insistenţa lui Putin de a recunoaşte anexările autoproclamate arată că liderul rus nu este serios în ceea ce priveşte eventuale discuţii de pace.
Sugestia lui Macron de a oferi garanţii de securitate pentru Moscova a stârnit critici şi în unele ţări care se învecinează cu Rusia şi care o văd ca pe o ameninţare tot mai mare.
Fostul premier finlandez Alexander Stubb a declarat că nu este "în mod fundamental" de acord cu Macron. "Singurele garanţii de securitate asupra cărora ar trebui să ne concentrăm sunt, în esenţă, non-ruseşti", a spus el pe contul său de Twitter. "Rusia trebuie mai întâi să garanteze că nu îi atacă pe alţii", a arătat el.
Fostul ministru de externe lituanian Linas Linkevicus a declarat că Rusia va avea garanţii de securitate atât timp cât nu "atacă, anexează sau îşi ocupă" vecinii. "Dacă cineva vrea să creeze o nouă arhitectură de securitate care să permită unui stat terorist să îşi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească o dată, asta nu ţine", a declarat Linkevicus pe Twitter.
Macron şi Zelenski au vorbit de mai multe ori în timpul celor peste nouă luni de război, iar Zelenski i-a mulţumit preşedintelui francez pentru că a încercat să găsească soluţii diplomatice, dar a respins în acelaşi timp sugestiile lui Macron ca ţara sa să fie dispusă să facă un compromis.
În luna mai, Macron a fost, de asemenea, criticat pe scară largă pentru că a spus că Rusia nu ar trebui să fie umilită, astfel încât atunci când luptele din Ucraina se vor opri să se poată găsi o soluţie diplomatică.
În interviul de la TF1, preşedintele francez a declarat că va discuta din nou cu Vladimir Putin pe tema energiei nucleare civile, dar după ce îl va întâlni mai întâi pe Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Ultima sa discuţie oficială cu liderul rus a avut loc la 11 septembrie.
