Ucraina - sfârşitul celei de-a doua republici

În estul Ucrainei are loc în aceste zile o desfășurare de forțe rusești fără precedent, pe care structurile de securitate ale unor state mult mai puternice ar avea dificultăți s-o anihileze.

Ministrul interimar de Interne al Ucrai­nei, Arsen Avakov, anunța la 13 apri­lie, duminică dimineață, decizia Con­siliului de Securitate și Apărare de la Kiev de a interveni militar împotriva nu­cleelor separatiste din regiunea Do­nețk. Acolo, la granița cu Rusia, s-au reluat cu o forță și mai mare acțiunile prin care se urmărește destabilizarea Ucrai­nei. Aceste operațiuni sunt re­zul­tatul atacării și ocupării prin forță de că­tre grupări militare neidentificate a se­diilor unor instituții locale.

Vineri seara, a fost atacată de 40 de lup­tători clădirea procuraturii din Do­nețk. Atacul a fost respins. Atacatorii s-au deplasat apoi către localități din apropiere. La Krasnîi Liman, grupul di­versionist a intrat în clădirea miliției, a pus mâna pe armele care se aflau aco­lo depozitate, după care a început să le împartă populației locale. Acești mi­litari, fără semne de identificare și cu fețele mascate, au plecat lăsând clă­di­rea sub controlul grupărilor locale pro­ruse. Mascații erau înarmați cu au­to­ma­te rusești AK-100, pe care erau mon­tate aruncătoare de grenade. Doar trupele speciale ruse au astfel de arme. O parte a populației locale majoritar ru­­sofonă s-a mo­bi­li­zat pentru a res­pin­ge orice tentativă a autorităților ucrai­nene de a prelua con­trolul asupra ora­șului. Următoarea lo­ca­litate a fost Arte­movsk, unde au în­cercat să ocupe se­diul miliției, dar du­pă negocieri s-au răzgândit și s-au în­dreptat către con­si­liul local, de pe clă­direa căruia au dat jos steagul Ucrai­nei, înlocuindu-l cu tricolorul rusesc. Apoi s-au urcat în mașini și au plecat spre altă localitate.

Ofensiva a continuat la Garlovka, un­de însă atacul a fost respins vineri sea­ră, după ora 20. Și aici ținta a fost clă­direa miliției, însă gruparea n-a iz­bu­tit să pună mâna pe armele aflate în se­diu. La Kramatorsk, trupele de mas­cați au atacat clădirea miliției, cerând predarea armamentului, însă după câ­teva ore au fost respinse. Un milițian a fost grav rănit în acest atac.

La Slaveansk, la 130 km de Donețk, mas­cații au colaborat mai bine cu lo­cal­nicii și au format cel mai puternic cen­tru de rezistență al militanților proruși. Aici, diversioniști înarmați au pătruns în clădirea miliției, au pus mâna pe ar­me, le-au împărțit populației, după ca­re au plecat lăsând sediul miliției în pa­za luptătorilor locali. Populația locală a fost chemată să organizeze mitinguri de susținere a detașamentelor pa­ra­mi­litare.

Cine-s acești „omuleți verzi“, bărbați ti­neri, îmbrăcați în uniforme verzi de camuflaj, bine antrenați, înarmați, care acționează în regiunea Donețk? Mi­­nis­terul ucrainean de Externe afirmă în­tr-un comunicat că va prezenta la Ge­neva, la 17 aprilie, la întâlnirea Rusia-Ucraina-UE-SUA, probe privind im­pli­carea serviciilor speciale rusești în eve­ni­mentele din estul Ucrainei. De­par­ta­mentul de Stat al SUA, într-un co­men­ta­riu, la 13 aprilie, pe marginea pro­pa­gandei ruse, identifică serviciul secret al armatei, GRU, ca fiind implicat în or­ganizarea protestelor, ocuparea clă­di­rilor, împărțirea armelor către po­pu­lație, menționând semnele după care americanii l-au recunoscut. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, însă nea­gă categoric orice implicare a ser­vi­ciilor secrete ruse în evenimentele din Ucraina.

Directorul Centrului de cercetare mi­li­tară, conversie și dezarmare de la Kiev a declarat pentru BBC că persoanele înar­mate fac parte din trupele speciale GRU. Tactica acțiunilor, com­por­ta­men­tul militarilor, pregătirea psihologică, disponibilitatea de a utiliza ar­ma­men­tul împotriva populației civile sunt spe­ci­fice trupelor GRU. Aceste de­ta­șa­men­te acționează coordonat între ele și co­laborează bine cu separatiștii ucrai­neni, în civil. Expertul ucrainean mai spune că sunt aceleași trupe speciale ca­re au acționat în Crimeea, cu câteva săptămâni în urmă, fiind aduse în es­tul Ucrainei prin Rostov pe Don, după cum s-a și relatat pe rețelele de so­cia­lizare și bloguri specializate.

Pre­sa ucraineană, dar și cea in­ter­na­țio­nală a relatat cu amănunte despre im­plicarea decisivă în evenimentele din estul și sudul Ucrainei nu doar a „omu­leților verzi“, cu măști pe față și puști automate AK-100 în mână, ci și a mul­tor „civili“ veniți din Rusia în ma­ni­fes­tațiile separatiste de la Harkov, Lu­gansk sau Donețk. S-au publicat fo­to­grafiile acestora, datele lor de iden­ti­fi­care, traseul și orarul după care au so­sit în Ucraina detașamentele de „ci­vili“. Toate aceste investigații par acum inutile. Nimeni n-a luat nicio măsură.

Cum a fost posibil? În primul rând, instituțiile de forță ale statului, ser­vi­ciile de informații, Ministerul de In­terne, grănicerii, vameșii se dovedesc a nu fi integral loiale Kievului, de vre­me ce sub nasul lor se produc astfel de diversiuni. În al doilea rând, în Ucrai­na are loc în aceste zile o desfășurare de forțe rusești fără precedent, pe care structurile de securitate ale unor state mult mai puternice ar avea dificultăți s-o anihileze. În al treilea rând, o par­te a populației locale, în majoritate et­nici ruşi,  sprijină aceste ac­țiuni în­dreptate împotriva autorităților de la Kiev.

În ultimele două săptămâni, în diverse lo­calități din estul Ucrainei se observă ace­lași fenomen: oameni „în verde“ iau cu asalt sediile diverselor instituții, mai ales ale miliției și SBU (Serviciul ucrai­nean de Securitate), împart armele pe care le găsesc acolo grupărilor pa­ra­mi­li­tare proruse. Aceste grupări sunt com­puse din susținători ai Moscovei, un fel de agentură locală, formată din foști și actuali angajați ai instituțiilor care se ocupă de ordinea publică, miliție, ser­vi­cii, din armată, funcționari locali, re­țele ale Partidului Regiunilor rămase lo­iale fostului președinte Viktor Ianu­ko­vici. Ei formează un scut viu în jurul se­diilor instituțiilor, din care se retrag detașamentele GRU. Câteva mii de per­soane, pentru că nu sunt mai multe, bi­ne organizate, se dovedesc capabile să paralizeze o țară. //

Potrivit Agenției Bloomberg, bursa de la Moscova a pierdut 8%, în vreme ce rubla s-a devalorizat cu 6%, față de dolarul SUA. Sancțiunile internaționale au obligat autoritățile de la Moscova să modifice în jos prognoza de creștere economică pentru 2014. Fuga capitalului din Rusia este cel mai îngrijorător fenomen cu care se confruntă Kremlinul. În primul trimestru, peste 70 de miliarde de dolari au fost scoase din Rusia, mai mult decât în întregul an 2013. SUA, spre deosebire de UE, se remarcă prin fermitate în promovarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Rusia izolată în Consiliul de Securitate

La anunțul Kievului că declanșează ope­rațiuni antiteroriste, Moscova a convocat Consiliul de Securitate al ONU, pentru du­mi­nică seară. Ședința a început la New York, la ora 20, a fost integral transmisă pe re­țea­ua de televiziune internă, iar co­men­ta^­torii sunt unanimi în a aprecia că a fost una din­tre cele mai stranii întâlniri din ultimii ani.

Reprezentantul Rusiei la ONU, Vitali Ciur­kin, a deplâns „îngrozitoarea rusofobie“ ca­re do­mină Rada Supremă de la Kiev, a ce­rut au­to­rităților ucrainene „să înceteze răz­boiul cu propriul popor“. Ambasadorul Ciu­r­kin a negat categoric informațiile po­tri­vit cărora Rusia ar concentra trupe la granița cu Ucrai­na, iar agenți ruși ar par­ti­cipa la esca­la­da­rea situației din această țară.

Unul după altul, reprezentanții SUA, Franței, Marii Bri­tanii, și Australiei din Consiliul de Se­curitate au criticat Rusia, în termeni ne­o­biș­nuit de duri. Reprezentanta SUA a afir­mat că în estul Ucrainei acționează aceiași oa­meni care au fost în Crimeea. Iar am­ba­sa­do­rul bri­tanic a spus că lumea nu poate fi „pros­tită de propaganda și dezinformarea“ Krem­li­nu­lui. La rândul său, ambasadorul Aus­traliei a cerut Rusiei să înceteze pro­vo­cările.

Singurele țări din Consiliul de Securitate ca­re s-au ferit să critice Rusia au fost Ruanda și China. Reprezentatul Chinei, a cărui in­ter­venție a fost și cea mai scurtă, a exprimat „îngrijorarea“ față de escaladarea situației, cerând rezolvarea politică a crizei din Ucrai­na cu luarea în considerare a intereselor tu­tu­ror părților implicate.

Reprezentantul Ucrainei, Iuri Sergheev, a acu­zat serviciile secrete din Rusia că au ini­țiat operațiuni speciale de ocupare a clă­di­rilor administrației din estul Ucrainei. //

Dezmembrarea, după scenariul Moscovei

Cea de a doua etapă a pla­nului de destabilizare a Ucrai­nei a început du­mi­ni­că, 6 aprilie.

La Donețk, circa 150 de par­ticipanți la un miting îm­po­triva noii puteri instalate la Kiev au intrat cu forța în clă­direa administrației re­gio­na­le, au fluturat din balcon stea­gul Rusiei și au cerut or­ganizarea unei sesiuni ex­tra­ordinare care să fixeze un re­ferendum privind ade­ra­rea regiunii la Rusia. În noap­tea de 6-7 aprilie, grupările proruse au ocupat clădirea SBU. Luni dimineața, în ur­ma refuzului deputaților de a se întruni, activiștii proruși au organizat la Donețk un so­viet la care au adoptat de­clarația de suveranitate a Re­­publicii Populare Donețk. Sovietul a anunțat și or­ga­nizarea referendumului pâ­nă, cel târziu, la 11 mai.

La Lugansk, participanții la miting, conduși de „omuleți verzi“, au ocupat clădirea SBU, au sustras armele gă­site acolo și au cerut eli­be­rarea imediată a celor ares­tați pentru separatism. În lup­tele de stradă care au urmat au fost rănite 9 per­soane. Luni, 14 aprilie, ac­ti­viștii proruși au reluat de­monstrația violentă și au dat un ultimatum armatei și autorităților locale, cerând ca până miercuri, 16 aprilie, să decidă dacă rămân loiali Kievului sau trec de partea separatiștilor.

La Harkov, fosta capitală a Ucrainei sovietice

(1917-1934), în Piața Li­ber­tății s-au organizat două mi­tinguri, duminică, 6 aprilie. La primul, unde se cerea re­ferendum pentru unirea cu Ru­sia, participau peste 1.000 de persoane.

Cel de-al doilea era pentru susținerea Euro-Maidanului. Spre seară, prorușii le-au ad­ministrat o bătaie zdravănă susținătorilor guvernului de la Kiev, după care au atacat și ocupat clădirile ad­mi­nis­tra­ției regionale, arborând tricolorul pe ele. A doua zi, luni, activiștii proruși s-au autodeclarat „deputați“ și au pro­clamat înființarea Re­pu­blicii Populare Harkov. După ca­re s-au adresat fostului președinte V. Ianukovici pen­tru a legitima noul consiliu local și au cerut Rusiei să asigure con­di­țiile pentru desfășurarea re­fe­rendumului de anexare.

Scenariul după care ac­țio­nează Moscova este stră­ve­ziu: trupele speciale GRU sta­bilesc capetele de pod, aju­tându-i pe localnicii se­pa­ra­tiști; forțele proruse vor ex­tinde mișcarea la întreaga lo­calitate, apoi regiune; or­ganismele separatiștilor anun­ță referendumuri, după modelul celui din Crimeea; re­zultatul referendumului va fi consolidat de intrarea trupelor rusești în aceste regiuni. Aici s-ar putea sfâr­și viața scurtă, dar agitată a celei de-a doua republici ucrai­nene.