Pe aceeași temă
La mai bine de doi ani de la izbucnirea crizei din Ucraina, relația Kievului cu Moscova nu arată prea bine. Ulterior alungării de la putere a regimului pro-rus condus de Viktor Ianukovici, evoluția lucrurilor au urmat un trend descendent. Susținerea separatismului în estul țării, anexarea ilegală și abuzivă a peninsulei Crimeea, presiunile energetice constante și procesele-spectacol pe care Kremlinul le-a afișat cu cetățeni ucraineni în centru (cel mai recent caz este cel al pilotului militar Nadia Șavcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare în urma unui proces descris de Vest drept o farsă), toate au afectat sever relația bilaterală ruso-ucraineană.
În acest context, Parlamentul de la Kiev (Verhovna Rada) vrea acum să legifereze ruperea completă a relațiilor diplomatice cu Moscova. Potrivir presei din Ucraina, Comisia pentru Afaceri Externe din Rada a decis să promoveze o rezoluție privind terminarea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă. Ukraine Today informează că proiectul de rezoluție a fost adoptat în Comisia pentru Afaceri Externe din Rada în 30 Martie, acesta vizând de altfel și terminarea acordurilor cu Rusia în ce privește protecția tehnică a informațiilor. Motivele care stau la baza acestei acțiuni legislative sunt:
- Violarea drepturilor cetățenilor ucraineni;
- Capturarea și ținerea ca ostatici a unor cetățeni ucraineni;
- Violarea principiilor imuntății internaționale.
Tot în 30 Martie, Guvernul de la Kiev a decis suspendarea unui acord cu Rusia în ce privește cooperarea în câmpul protecției tehnice a informațiilor. Ukraine Today îl citează pe premierul Arsei Iațeniuk spunând că “terminăm acest acord, nu sunt obiecții în acest sens”. Acordul în cauză a fost semnat în 14 Iunie 1996 pe o perioadă de cinci ani și era reînnoit automat, la intervale, pentru alți cinci ani.
La o zi distanță a venit și reacția Kremlinului. Întrebat despre acțiunea legislativă din Rada de la Kiev, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a descris situația drept “o altă inițiativă aflată pe marginea nebuniei”, potrivit agenției TASS. “Din păcate, inițiative variate aflate pe marginea nebuniei sunt la acest moment des întâlnite la Kiev”, a spus Dmitri Peskov, oficialul rus subliind că o reacție finală a Kremlinului va veni după ce Plenul Parlamentului de la Kiev se va pronunța asupra propunerii.
Nu este prima inițiativă legislativă ostilă a Radei de la Kiev la adresa Moscovei. În Ianuarie 2015, Parlamentul ucrainean a adoptat un proiect de lege prin care Rusia devenea “stat agresor”, iar autoproclamatele republici populare din Donețk și Lugansk erau calificate drept organizații teroriste. Tot atunci, Vladimir Putin descria armata ucraineană drept “legiunea străină a NATO”, acuzând Kievul că face jocurile Occidentului în Estul Europei. Câteva luni mai târziu, în Mai 2015, Rada ucraineană vota suspendarea cooperării militare cu Rusia și suspendarea dreptului de tranzit spre regiunea separatistă moldoveană Transnistria, controlată de Moscova. Tot atunci, Ucraina decidea să ceară Federației despăgubiri de 350 de miliarde de dolari, în urma agresiunii din estul țării și a anexării Crimeei.
