Pe aceeași temă
La data de 3 iulie, 27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme poloneze riscă să fie nevoiţi să se pensioneze ca urmare a faptului că noua lege poloneză privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a magistraţilor din această instituţie de la 70 de ani la 65 de ani. Această măsură se aplică şi primului preşedinte al Curţii Supreme, al cărui mandat de 6 ani s-ar încheia înainte de termen. Conform legii, actualii judecători au posibilitatea de a-şi declara dorinţa de a li se prelungi mandatele de către preşedintele Poloniei, ceea ce poate fi făcut pentru o perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu există criterii stabilite pentru decizia preşedintelui polonez şi nici posibilitatea unei revizuiri judecătoreşti a acestei decizii.
''Comisia este de opinie că aceste măsuri subminează principiul independenţei judecătoreşti, printre care inamovibilitatea judecătorilor'', menţionează executivul comunitar, citat de Agerpres.
Polonia are la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a răspunde, ceea ce înseamnă că procedura lansată luni de Comisia Europeană nu va împiedica intrarea în vigoare a noii legi, prevăzută pentru marţi, 3 iulie.
Judecătorii Curţii Supreme (SN) din Polonia au decis joi că ei şi preşedinta instituţiei, Malgorzata Gersdorf, "vor rămâne în funcţie", sfidând reforma controversată a puterii conservatoare care prevede încetarea pe 3 iulie, în opinia lor "neconstituţională", a mandatului lor.
La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
