Pe aceeași temă
”Sancțiunile Iranului au intrat oficial în vigoare. Acestea sunt cele mai îndrăznețe sancțiuni impuse vreodată și, în noiembrie, se ridică la un alt nivel. Oricine face afaceri cu Iranul NU va face afaceri cu Statele Unite. Cer pacea la nivel mondial, nimic mai puțin!”, a scris liderul american, în condițiile în care primele efecte ale deciziei sale au fost reflectate prin hotărârea companiei germane Daimler AG de a renunţa la planurile de extindere a operaţiunilor din Iran, transmite AFP.
Sancţiunile americane împotriva Iranului au intrat în vigoare marți.
Primul set de sancţiuni vizează sistemul financiar iranian:
- sunt interzise achiziţiile de dolari de către guvernul de la Teheran,
- vânzarea de titluri de stat iraniene,
- va fi afectată industria auto,
- exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran ,
- importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software,
- Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.
“Regimul iranian se confruntă cu o alegere: fie să își schimbe comportamentul amenințător, destabilizator și să se reintegreze cu economia globală, fie să continue o cale de izolare economică”, a avertizat Donald Trump la momentul semnării ordinului executiv de impunere a măsurilor restrictive.
În luna mai Trump a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul, în ciuda opoziţiei Europei şi a faptului că Iranul şi-a respectat obligaţiile, fapt verificat de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice, aminteste Calea Europeană.
Președintele american a transformat atitudinea sa față de Iran expusă încă din campania electorală într-un obiectiv de politică externă a Washington-ului. Deciziei de retragere a SUA din acordul nuclear cu Teheranul se adaugă retorica belicoasă dintre liderul american și liderii regimului iranian, dar și inițiativa vehiculată la nivelul mass-mediei internaționale, aceea de a înființa „Alianţa Strategică a Orientului Mijlociu” (MESA) pentru a contracara influența și expansiunea Iranului în regiune.
Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de tensiuni istorice ce datează de la începutul Războiului Rece, acestea înrăutățindu-se la finalul anilor ’70, când regele Iranului a fost înlăturat în urma revoluției din 1979 ce a culminat cu venirea la putere a liderului suprem, Ayatollah-ul Khomeini, care descria Statele Unite drept ”Marele Satana”, dar și cu criza ostaticilor în care diplomații americani de la Ambasada de la Teheran au fost ținuți prizonieri.
Sancțiunile americane impuse începând de atunci au cunoscut un moment de relaxare pe fondul acordului nuclear JCPOA din 2015, negociat de SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Iran, dar denunțat de actualul președinte american.
Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.
Recent, liderul de la Teheran a ținut să îi reamintească președintelui SUA că ”un război cu Iranul este mama tuturor războaielor”, în vreme ce Donald Trump a ripostat, avertizându-l pe omologul său, Hassan Rouhani, că va avea de suportat ”consecințe” dezastruoase dacă mai amenință SUA.
În context, președintele american a aplicat o abordare similară celei puse în scenă cu liderul nord-coreean. Astfel, ca urmare a retoricii agresive de la distanță cu omologul iranian, Donald Trump s-a arătat dispus să se întâlnească cu conducerea Iranului.
