Pe aceeași temă
Comisia Europeană, executivul UE, a blocat accesul Ungariei şi Poloniei la aceste fonduri, invocând încălcarea normelor liberale democratice de către cele două guverne prin restrângerea drepturilor migranţilor, femeilor şi comunităţii LGBTI şi întărirea controlului statului asupra media şi justiţiei, aminteşte Reuters.
Ministrul fondurilor europene, Tibor Navracsics, a asigurat în declaraţiile acordate joi seara MTI că Budapesta va face tot posibilul pentru a semna un acord asupra planului de redresare "în al doua jumătate a anului sau spre sfârşitul acestui an".
El a menţionat că este vorba totuşi de un proces "complicat", adoptând un ton mai puţin optimist decât marţi, când Ungaria a indicat că negocierile se află în faza finală.
Comisia Europeană şi-a reiterat la rândul său poziţia în sensul că Budapesta trebuie să-şi intensifice eforturile de combatere a corupţiei, în vederea deblocării fondurilor. "Comisia îşi ia foarte în serios rolul de a veghea la respectarea statului de drept", a subliniat o purtătoare de cuvânt.
În ce o priveşte, Polonia a înregistrat săptămâna aceasta o victorie politică, Comisia acordându-i acces la aproape 36 miliarde de euro, sumă ce era blocată pe fondul disputei dintre Varşovia şi Bruxelles legat de reforma justiţiei.
Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul CE.
Bruxellesul era sub presiune să-şi dea acordul, în contextul nevoilor Poloniei, care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni în UE (circa 3,5 milioane) şi serveşte drept centru logistic pentru armele trimise în Ucraina de ţările UE şi SUA.
În schimb, tensiunile dintre Bruxelles şi premierul ungar Viktor Orban s-au intensificat în ultimele luni, inclusiv după ce Budapesta a tergiversat adoptarea de sancţiuni împotriva Rusiei.
În acelaşi timp, lipsa unui acord asupra fondurilor de la UE şi recent anunţatele taxe excepţionale pentru bănci şi companii energetice au creat presiune pe pieţele financiare ungară, determinând o scădere record a forintului faţă de zlotul polonez, săptămâna aceasta, notează Reuters.
UE critică de multă vreme legislaţia ungară privind achiziţiile publice, considerând că nu oferă garanţii anticorupţie, iar o serie de grupuri de apărare a drepturilor omului îl acuză pe Viktor Orban că a direcţionat fonduri europene către asociaţi apropiaţi, pentru a se asigura de loialitatea acestora, mai scrie Reuters.
