Pe aceeași temă
Urmând să devină operaţional în 2020, EPPO va avea menirea de a investiga cazurile transfrontaliere din UE, în special fraudele şi corupţia care afectează bugetul blocului comunitar, scrie Reuters, preluată de Agerpres.
Douăzeci şi două dintre cele 28 de state membre UE participă până în prezent la EPPO.
"Această acţiune este un protest", a declarat politicianul de opoziţie Akos Hadhazy, un liberal pro-UE şi un militant anticorupţie, într-un comunicat prin care le mulţumeşte şi celor 26.000 de activişti care l-au ajutat să adune semnăturile, care trebuie acum să fie autentificate.
"Acum ţine de instituţiile UE să sporească presiunea supra guvernului ungar, dacă nu cumva vor ca contribuabilii europeni să finanţeze un regim care lucrează pe faţă împotriva UE", a mai precizat el.
Ungaria are o populaţie de circa 10 milioane de locuitori. Semnăturile au fost strânse cu ajutorul partidelor de opoziţie liberale şi de stânga.
Prim-ministrul Viktor Orban şi partidul său FIDESZ refuză de multă vreme să participe la EPPO, afirmând că prerogativele de a ancheta şi pune sub acuzare trebuie să rămână la nivelul statelor.
Ungaria este una dintre cele şase ţări UE care nu s-au alăturat iniţiativei EPPO, alături de Polonia, Suedia, Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie.
Orban, care a adus zone ample din viaţa publică sub controlul partidului său, inclusiv justiţia şi media, s-a confruntat cu acuzaţii de corupţie, dar nicio anchetă la vârf nu a fost lansată de procurorul şef Peter Polt, numit politic din cadrul FIDESZ.
Autoritatea lui Polt ar fi slăbită dacă Ungaria se va alătura EPPO, comentează Reuters. Polt, al cărui mandat va expira mai târziu în acest an, nu a comentat până acum petiţia semnată de sute de mii de unguri. Nici purtătorul de cuvânt al lui Orban nu a răspuns până acum unei solicitări de a comenta iniţiativa.
Transparency International descrie de mai mulţi ani situaţia din Ungaria drept un "stat captiv", în care Orban ar fi folosit instituţiile publice în beneficiul FIDESZ şi al asociaţilor săi de afaceri.
O serie de oameni de afaceri apropiaţi de Orban, printre care şi rude, au ieşit la rampă după ce FIDESZ a câştigat alegerile în 2010, obţinând un sfert din toate contractele publice finanţate din fonduri UE şi locale, potrivit Reuters.
Orban a respins acuzaţiile de corupţie şi a spus că oricine are cunoştinţă despre ilegalităţi ar trebui să le sesizeze autorităţilor.
Hadhazy afirmă că procurorii ungari lucrează pentru a-l proteja pe Orban, nu pentru a aplica legea, un scut pe care premierul l-ar pierde dacă fraudele cu fonduri europene ar putea fi urmărite penal la nivel supranaţional.
"Ungurii nu vor corupţie... Ei susţin alăturarea la EPPO", a mai spus Hadhazy.
