Pe aceeași temă
Alegerile sunt suspectate de opoziţie şi Occident că au fost fraudate pe scară largă, potrivit dpa.
„UE este pregătită să ia în considerare noi măsuri în contextul dispreţului ostentativ al regimului de la Minsk faţă de angajamentele internaţionale asumate”, a declarat duminică şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Prin „aterizarea forţată şi ilegală” a unui zbor Ryanair în luna mai şi instrumentalizarea migranţilor în scopuri politice, regimul „a sfidat şi mai mult normele internaţionale”, a adăugat Borrell, făcând aluzie, între altele, la cei peste 2.000 de migranţi ilegali înregistraţi la frontiera între Lituania, ţară membră a UE, şi Belarus, doar în luna iulie.
Din punctul de vedere al UE, aceasta este făcut în mod deliberat de către guvernul de la Minsk. Lukaşenko ameninţase în mod deschis că va permite oamenilor din ţări precum Irak, Afganistan sau Siria să treacă frontiera, ca răspuns la sancţiunile UE.
Afirmaţia şefului diplomaţiei europene intervine în ajunul împlinirii unui an de la alegerile prezidenţiale din 9 august trecut.Lukaşenko a fost declarat învingător cu 80,1% din voturi, în pofida acuzaţiilor masive de fraudă electorală.
Manifestaţiile de protest în masă în urma alegerilor au fost reprimate cu brutalitate.
UE nu-l mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte şi a impus sancţiuni în ultimele luni împotriva mai multor responsabili de la Minsk în urma represiunii declanşate împotriva societăţii civile şi a opoziţiei democratice din Belarus.
Cel mai recent, blocul comunitar a instituit şi sancţiuni economice la adresa regimului de la Minsk ca urmare a arestării bloggerului disident Roman Protasevici.
Autorităţile din Belarus au forţat un avion de linie Ryanair – care se îndrepta de la Atena la Vilnius, în Lituania- să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe opozantul belarus.
Contracandidata lui Lukaşenko la alegerile de anul trecut, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care revendică victoria în scrutinul de la 9 august 2020, a îndemnat la o presiune şi mai mare împotriva liderului autoritar din Belarus.
„În acest moment, nimeni nu se poate simţi în siguranţă, inclusiv eu”, a declarat Tihanovskaia, 38 de ani, care trăieşte în exil în Lituania, evocând cazul militantului belarus Vitali Şişov, găsit spânzurat săptămâna aceasta într-un parc din Kiev. El conducea o organizaţie neguvernamentală care oferea ajutor belaruşilor fugiţi din ţară din calea represiunilor.
Situaţia atletei olimpice belaruse Kristina Timanovskaia a arătat că oricine poate fi victima „aparatului represiv” al lui Lukaşenko, a spus Tihanovskaia. Atleta a fugit în Polonia, după ce a spus că se voia transportarea ei cu forţa de la Jocurile Olimpice de la Tokyo la Minsk pentru criticile formulate la adresa unor oficiali sportivi din Belarus.
