Pe aceeași temă
Liderii UE, care s-au întâlnit vineri în Portugalia, au fost de acord să construiască o Europă mai socială după daunele economice provocate de pandemie, dar drumul până la obţinerea unor realizări concrete se anunţă lung întrucât statele membre au poziţii diferite, transmite AFP.
"Vom transforma modelul de guvernanţă economică în Europa. Va fi mai echilibrat, mai corect, mai puţin financiar, mai economic şi mai social", a declarat prim-ministrul portughez Antonio Costa, gazda summitului de la Porto.
El a promis "o Europă mai bună" la sfârşitul unei zile de conferinţe cu partenerii sociali pe care a descris-o drept "istorică".
Vineri seară, şefii de stat şi de guvern din statele membre au participat la o cină de lucru, pe agenda căreia s-au aflat probleme internaţionale precum tensiunile din relaţia cu Rusia şi ridicarea brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, propuse miercuri de preşedintele american Joe Biden pentru a ajuta ţările sărace.
Summitul continuă sâmbătă, când se aşteaptă ca cele 27 de state să susţină "planul de acţiune" al Comisiei Europene ce prevede trei obiective până în 2030: creşterea ratei ocupării forţei de muncă la 78%, instruirea anuală a cel puţin 60% din adulţi şi reducerea cu 15 milioane a numărului persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială.
Doar câţiva lideri au ales să participe de la distanţă, printre care cancelarul german Angela Merkel şi premierul olandez Mark Rutte.
Partidele de stânga au organizat un contra-summit şi au planificat să demonstreze pe străzile din Porto sâmbătă.
"Planul de acţiune al UE nu este deloc la înălţimea provocărilor", a declarat Leila Chaibi, deputată France Insoumise (stânga radicală) în Parlamentul European.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a se găsi o modalitate pentru ca angajații să poată primi un salariu decent din care să poată trăi.
Ţările din sud, precum Franţa, Italia, Spania şi Portugalia, sunt în favoarea armonizării salariilor minime. Dar ţările din nord, care ţin la modelul lor performant de negociere colectivă, precum şi cele din est, care se tem să îşi piardă competitivitatea, se opun cu fermitate.
"Trebuie să găsim o modalitate de a oferi un salariu decent pentru toţi cei care lucrează toată ziua astfel încât aceştia să poată cel puţin trăi din munca lor", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Agerpres.
Von der Leyen a reamintit realizările Europei în gestionarea crizei generate de pandemie, în special planul de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, finanţat printr-o datorie comună fără precedent, un simbol al solidarităţii europene.
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre proiectele legislative în desfăşurare la Bruxelles care încearcă să protejeze mai bine lucrătorii noilor platforme digitale sau să impună o convergenţă ascendentă a salariilor minime în UE.
Şeful statului francez nu a ascuns însă faptul că există dificultăţi. "Există rezistenţă, reticenţă, momente de tensiune, dar acestea sunt necesare pentru ca azi să existe progrese", a declarat Macron.
Raportorul ONU pentru drepturile omului: 700.000 de persoane din Europa dorm pe stradă în fiecare noapte, peste 20 de milioane trăiesc în sărăcie
Olivier De Schutter, raportorul special al ONU pentru drepturile omului, a atras atenţia asupra faptului că 700.000 de persoane din Europa dorm pe stradă în fiecare noapte şi că peste 20 de milioane de lucrători trăiesc în sărăcie din cauza creşterii formelor de muncă temporară, în special pe noile platforme digitale.
De Schutter a denunţat "concurenţa fiscală" dintre state care împinge la reducerea cheltuielilor sociale.
"Trebuie să corectăm acest aspect", a recunoscut preşedintele Emmanuel Macron, referindu-se la proiectul fiscal digital susţinut de Paris, care face obiectul negocierilor la OCDE şi între europeni.
"Nu poate exista o revizuire generală a modelului nostru social fără a ne regândi modelul economic", a declarat Luca Visentini, secretar general al Confederaţiei Sindicatelor Europene.
"Trebuie să trecem de la vechea naraţiune bazată pe austeritate şi disciplină bugetară, axată doar pe profituri şi productivitate, la o economie în serviciul oamenilor. Creşterea salariilor şi redistribuirea bogăţiei este singura modalitate de a scoate oamenii din sărăcie", a spus el.
