Va câștiga Erdogan pariul pe care l-a pus cu alegerile anticipate de duminică?

Laurentiu Gheorghe | 23.06.2018

Când președintele Recep Tayyip Erdogan a convocat alegeri anticipate în 24 iunie, era sigur că acestea vor consemna concentrarea puterii în mâna sa și trecerea la un regim autocrat. Însă planul de pe hârtie s-ar putea să fie invalidat duminică.

Pe aceeași temă

 

 

 

Turcii voteaza duminica intr-un dublu scrutin istoric - parlamentar si prezidential - prin care intra in vigoare modificari ale Constitutiei ce transforma tara dintr-o republica parlamentara intr-un regim prezidential si care fie va consolida puterea presedintelui Recep Tayyip Erdogan asupra celor 81 de milioane de locuitori.

 

Scrutinul are loc cu 16 luni inainte de termen, intr-un indelungat regim de stare de urgenta si pe fondul unor semne ale unei economii in declin, noteaza Associated Press, intr-o analiza ampla.

 

Peste 59 de milioane de cetateni turci - inclusiv trei milioane care traiesc in strainatate - au drept de vot in scrutinele de la 24 iunie.

 

Cele aproximativ 181.000 de sectii de votare din tara se deschid la ora 5.00 GMT (8.00, ora Romaniei) si se inchid la ora 14.00 GMT (17.00, ora Romaniei).

 

Expatriati turci au votat deja, in 60 de tari din lume, pana marti, insa ei pot sa-si exprime optiunea si duminica, in punctele de trecere ale frontierei, pana la inchiderea urnelor.

 

Alegerile prezidentiale

 

Sase candidati se infrunta pentru a obtine urmatorul mandat prezidential, de cinci ani.

 

Favorit este Erdogan, un fost primar al Istanbulului care a preluat fraiele tarii in 2003, cand a devenit premier, si in 2014, cand a fost ales pentru prima oara presedinte.

 

Pentru a deveni presedinte duminica, un candidat trebuie sa obtina 50% din voturile exprimate. In cazul in care nu se va intampla asa, turul doi va avea loc pe 8 iulie intre primii doi clasati.

 

Principalul rival al lui Erdogan este Muharrem Ince, un fost profesor de fizica, dinamic, candidatul principalului partid de opozitie.

 

Un fost ministru de Interne, Meral Aksener, candideaza, de asemenea, la cea mai inalta functie in stat.

 

Un avocat al drepturilor prokurd, Selahattin Demirtas, si-a facut campanie pe retele de socializare din inchisoare. Acuzat de "terorism", el se afla in detentie preventiva din 2016.

 

Doi candidati extemisti - politicianul de extrema-stanga Dogu Perincek si islamistul Temel Karamollaoglu - sunt creditati in sondaje cu o sustinere limitata.

 

Modificarile constitutionale

 

Amendamentele aduse Constitutiei printr-un referendum contestat si cu un rezultat stans, anul trecut, intra in vigoare odata cu aceste alegeri, iar Turcia se transforma dintr-o republica parlamentara intr-un regim prezidential.

 

In urma desfiintarii postului de prim-ministru, presedintele preia puterea executiva si formeaza Guvernul, numeste ministrii, vicepresedintii si functionarii de rang inalt, emite decrete, pregateste bugetul si decide politica in domeniul securitatii.

Presedintele poate, de asemenea, sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate, insa acest lucru scurteaza si mandatul sau.

 

In noul sistem, Parlamentul propune legi, poate aproba sau respinge bugetul propus de presedinte si poate propune noi alegeri simultane.

 

Erdogan si sustinatorii lui afirma ca acest regim prezidential va face Turcia mai stabila, desfiintand un "sistem bicefal".

 

Insa unii critici avertizeaza ca acest lucru va conduce la "domnia unui singur om" - dictatura/totalitarism -, daca Erdogan si Partidul sau al Justitiei si Dezvoltarii (AKP, islamo-conservator) obtin victoria atat in alegerile prezidentiale, cat si in cele parlamentare.

 

Opozitia a promis o revenire la sistemul parlamentar si la o separare puternica a puterilor in stat.

 

Erdogan ar putea pierde majoritatea în Parlament

 

Turcii aleg duminica si 600 de parlamentari, din opt partide sau candidati independenti, intr-un mandat de cinci ani.

 

Organizarea de alegeri prezidentiale si parlamentare in mod simultan si suplimentarea cu 50 a numarului de mandate in Legislativ fac parte din schimbarile introduse prin referendumul de anul trecut.

 

Alta noutate in acest scurtin este modificarea legislatiei electorale, prin care partidele pot forma aliante. Astfel, partide mici se pot alia si ocoli pragul de zece procente din voturile exprimate, de care are nevoie o formatiune pentru a intra in Parlament.

 

Cinci dintre partide candideaza atat separat, cat si in cadrul a doua aliante adversare.

 

AKP-ul lui Erdogan si Partidul Actiunii Nationaliste (MHP) fac parte din "Alianta Poporului", sustinuta de micul Partid al Marii Unitati (BBP, extrema-dreapta).

 

Din "Alianta Natiunii" fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), proaspartul Partid Bun (IYI, nationalist, liberal, conservator, laic) si micul Partid al Fericirii (SP, islamist) . Aceasta alianta este sustinuta in alegerile parlamentare de catre micul Partid Democrat (DP, centru dreapta), care nu candideaza si separat.

Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) nu a fost primit in alianta opozitiei si va fi nevoit sa treaca singur pragul de acces in parlament.

 

Convocarea alegerilor anticipate de catre Erdogan a luat tara prin surprindere si a determinat opozitia sa intre in competitie rapid.

 

Un maestru al campaniilor, Erdogan si-a mobilizat deja baza de mai multe luni, prin evenimente de stat si de partid, promovandu-si proiecte realizate si atacandu-si adversarii.

 

Televiziunile au transmis in direct fiecare discurs al lui Erdogan, care si-a sporit acapararea asupra presei.

 

Transmisiunile de campanie ale lui Ince au fost intreupte, uneori, in vederea difuzarii discursurilor lui Erdogan. Aksener a fost difuzat rareori, iar Demirtas este incarcerat. Ei au mizat pe retele de socializare pentru a ajunge la alegatori.

 

Cu toate acestea, candidatii si partidele opozitiei se confrunta, spre deosebire de alegeri recente, cu provocari serioase, iar alegatorii au acum optiuni diverse.

 

Probleme în campania electorala

 

Buletinele de vot in alegerile parlamentare, pe care partidele figureaza atat in aliante, cat si separat, ar putea sa provoace confuzie. In pofida faptului ca autoritatile electorale au publicat exemplare de buletine de vot si au aratat cum se voteaza cu o alianti sau cu un partid, alegatori raman neinformati.

 

Modificarile legilor electorale au provocat temeri cu privire la eventuale fraude.

Astfel, functionari publici conduc de-acum comisiile elctorale ale sectiilor de votare, iar fortele de securitate pot fi chemate in sectii.

 

De asemenea, evocand motive de securitate, autoritatile au mutat mii de sectii de votare din provinciile din estul si sud-estul tarii, cu populatie predominant kurda.

Acest lucru afecteaza 144.000 de alegatori, pe care-i obliga sa calatoreasca mai mult pentru a vota, iar unii sunt nevoiti sa treaca prin puncte de control militare.

Buletinele de vot cu filigran, dar fara stampila de control a comisiei electorale din sectie vor fi considerate valide - o situatie care a condus la acuzatii de frauda in referendumul de anul trecut.

 

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) monitorizeaza alegerile prin 350 de observatori.

 

Alegerile se desfasiara in cadrul starii de urgenta instituite dupa sangeroasa tentativa de lovitura de stat din 2016, iar libertarea de intrunire si libertatea presei au fost restranse.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22