Pe aceeași temă
Alegerile greceşti din 17 iunie reprezintă o victorie electorală pentru partidele tradiționale care au candidat pe o platformă pro-bailout. Se menține, așadar, clivajul consacrat la alegerile precedente între susţinătorii austerităţii şi cei care se declară împotrivă.
După numărarea a 99,9% dintre voturi, clasamentul arată astfel: pe primul loc, formațiunea de centru-dreapta Noua Democrație cu 29,7% (129 de locuri în parlament), urmată de stânga radicală Syriza cu 26,9 % (71 de mandate parlamentare). Pe locul al treilea s-a clasat formațiunea de centru-stânga Pasok cu 12,3% (33 de locuri). Practic, bonusul de 50 de mandate acordat primului clasat va da alianței pro-bailout, reunind Noua Democrație–Pasok, șansa de a creiona o nouă majoritate guvernamentală, controlând 162 de locuri.
Antonis Samaras, liderul formațiunii Noua Democrație și cel care foarte probabil va conduce viitorul guvern, a declarat că scrutinul din 17 iunie reprezintă o victorie „pentru întreaga Europă“: „poporul și-a exprimat voința de a rămâne ancorat în zona euro, de a onora angajamentele țării și de a încuraja creșterea economică. Este o victorie pentru întreaga Europă. Chem toate partidele care împărtășesc aceste obiective să formeze un nou guvern care să ofere stabilitate țării“.
De cealaltă parte a clivajului continuă, însă, să îngrijoreze ascensiunea Syriza, care față de scrutinul din 6 mai a mai câștigat 20 de parlamentari. Liderul său, Alexis Tsipras, are toate șansele să devină liderul opoziției parlamentare. Pe lângă formațiunea sa, mai există alte 4 partide care vor controla între 60-70 de mandate parlamentare. În general, mesajul opoziției privește spre interior, adoptă o retorică extremă, care îi portretizează pe străini drept țapi ispășitori și pledează pentru abandonarea regimului de austeritate impus de creditorii internaționali.
Și totuși, de ce a primit Syriza atât de multe voturi? O parte din explicație este aceea că a propus imagini îndrăznețe care au mobilizat electoratul dezamăgit de partidele tradiționale. Unul dintre argumentele sale principale a fost că Syriza va renunța la austeritate, dar Grecia va rămâne în zona euro. Și asta pentru simplul motiv că Germania și Grecia se află într-o stare de „distrugere reciproc asigurată“. „Cred că ne aflăm într-o situaţie echivalentă cu cea în care America s-a aflat față de Rusia, în vremea Războiului Rece. Ambele aveau arme nucleare în mâinile lor şi ambele părţi ameninţau să apese şi să activeze butonul nuclear. Când avem un Război Rece, niciuna dintre părți nu își permite să dea înapoi, astfel încât acum nu ne aşteptăm ca doamna Merkel să dea înapoi. Suntem destul de siguri că, atunci când vine momentul, logica va prevala şi că nu-și vor activa armele lor nucleare“, declara recent Alexis Tsipras unui post britanic.
