Pe aceeași temă
Cu pumnul ridicat, Xi Jinping, în vârstă de 64 de ani, a jurat să respecte Constituția într-o ceremonie organizată în cadrul grandios al Palatului Poporului la Beijing.
”Jur (...) să muncesc pentru edificarea unei mari țări socialiste și moderne”, a declarat el în fața deputaților, cu mâna stângă pe Constituție, a cărei modificare a impus-o în urmă cu mai puțin de o săptămână, pentru a putea să dețină un număr nelimitat de mandate, potrivit AFP, preluată de News.ro.
Niciunul dintre cei 2.970 de deputați nu a îndrăznit să voteze împotriva președintelui în exercițiu și nici măcar să se abțină. Xi Jinping, care a fost singurul candidat, a fost ales în 2013 cu 99,86% din voturile exprimate, după ce un deputat a votat împotrivă, iar alți trei s-au abținut.
Un nou vicepreședinte, Wang Qishan, în vârstă de 69 de ani, a fost ales cu puțin înainte de Xi, cu un vot împotrivă, o cvasiunanimitate care nu era așteptată, în contextul în care Wang și-a făcut câțiva inamici în cadrul regimului comunist pe când se afla la conducerea serviciilor de luptă împotriva corupției.
Primul mandat al lui Xi Jinping a fost marcat de o luptă dură împotriva corupției, motiv pentru care a sancționat cel puțin 1,5 milioane de cadre din Partidul Comunist Cinez (PCC). Xi este suspectat că s-a servit de această campanie pentru a-și elimina opozanții interni și a-și impune autoritatea.
După ce și-a plasat oamenii în posturi-cheie, el concentrează puterea cum n-a mai făcut-o alt lider de cel puțin un sfert de secol, în defavoarea premierului Li Keqiang, care urmează să fie reales duminică.
În afară de funcția larg onorifică de vicepreședinte, Wang Qishan, un bun anglofon, ar putea să fie însărcinat cu dificilele relații cu America lui Donald Trump. Un ”excelent” economist, Wang va forma ”o echipă de vis”, din care va face parte o stea în ascensiune în PCC, Wang Yang, în vederea gestionării ”furtunii uriașe care se pregătește în jurul taxeelor vamale” pe care amenință să le impună președintele american, notează sinologul Kerry Brown, de la King's College din Londra.
Desemnarea lui Wang Qishan, foarte apropiat președintelui, arată că Xi, în pofida atotputerniciei sale, nu are aliați aliați loiali și competenți, subliniază, la Beijing, politologul Hua Po. ”Eu cred că prioritatea acestui al doilea mandat va fi consolidarea și mai mult a puterii sale”, preconizează el. Așa cum a făcut în primul mandat, el ar putea de asemenea să sporească acapararea partidului asupra societății, ”restrângând de exemplu libertatea de exprimare”, afirmă analistul.
Reprimarea disidenților a crescut în ultimii ani, iar puterea și-a consolidat controlul asupra presei și Internetului, printr-o legislație care reprimă orice critică a regimului comunist. Cel mai puternic om de la Beijing ar urma să răspundă unui număr dintre nemulțumirile imediate, ”dacă vrea să cucerească în întregime inimi”, apreciază Hua, referindu-se la inegalități sociale, creșterea vertiginoasă a prețurilor în domeniul imobiliar, a cheltuielilor medicale și de școlarizare, la demolări forțate.
Cu ajutorul propagandei și unei omniprezențe în presă, Xi Jinping a devenit heraldul unei ”noi ere”, care le zugrăvește compatrioților săi tabloul unei Chine moderne și respectate la orizontul lui 2050. ”Campania împotriva corupției este populară, curățenia în partid este populară, iar programul său de modernizare este atrăgător, dacă va conduce la o administrație mai puțin coruptă, mai fiabilă și în serviciul cetățenilor”, notează sinologul Jean-Pierre Cabestan de la Universitatea baptistă din Hong Kong.
”Oamenii sunt mândri de șeful lor, ei consideră că el reprezintă bine China în străinătate”, apreciază el - chiar dacă ”imaginea țării s-a degradat” odată cu reforma constituțională care îi deschide lui Xi Jinping perspectiva unei președinții pe viață.
