Pe aceeași temă
Ruşii au atacat cu rachete Liovul, au preluat controlul asupra oraşului Slavutici, unde locuieşte personalul Centralei Nucleare avariate de la Cernobîl, şi au bombardat suburbiile din vestul și estul capitalei Kiev.
Preşedintele american s-a întâlnit cu omologul său polonez, oficiali ucraineni, dar și refugiați, la Varşovia. Joe Biden l-a numit "măcelar" pe Vladimir Putin.
Kremlinul a evocat din nou ideea utilizării armelor nucleare în războiul cu Ucraina. Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de securitate al țării, a spus că Moscova ar putea lovi împotriva unui inamic care folosește doar arme convenționale, în timp ce Șoigu, ministrul Apărării a susținut că "pregătirea" nucleară este o prioritate. Invazia rusă a ucis până acum 136 de copii, în timp ce alţi 199 au fost răniţi, a anunţat Parchetul General al Ucrainei.
După alarmele aeriene din mai multe orașe din Ucraina au apărut și primele informații privind noi bombardamente duminică seară, după o zi relativ liniștită.
O jurnalistă din Ucraina spune că bombele rusești au căzut în Kiev, Luțk, Rivne, Jîtomîr.
Sirenele care anunță populația să se adăpostească au pornit duminică seară în mai multe orașe din Ucraina, printre care Kiev, Liov și alte localități importante, scrie The Guardian.
Autoritatea rusă de reglementare a presei, Roskomnadzor, a transmis un avertisment către mass-media din Rusia căreia i se cere să nu difuzeze un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Anterior, postul liberal rus Meduza anunțase că l-a intervievat pe președintele Zelenski, alături de Dojd TV și ziarul rus „Kommersant”.
Roskomnadzor transmite că unele dintre instituțiile media care au realizat interviul sunt desemnate drept „agenți străini” în Rusia.
Totodată, „a fost demarată o investigație pentru a identifica nivelul de responsabilitate și ce răspuns va fi dat” în legătură cu instituțiile mass-media care au realizat interviul, spune Roskomnadzor.
Meduza și Dojd sunt amândouă blocate în Rusia, iar Dojd și-a suspendat toate activitățile jurnalistice.
Rusia a adoptat recent noi legi care restricționează modul în care presa poate relata despre războiul din Ucraina.
Cea mai severă dintre noile legi se referă la difuzarea de informații „false” despre activitățile forțelor armate ruse și atrage după sine acuzații penale grave ce pot fi pedepsite cu până la 15 ani de închisoare.
Ucraina este pregătită să discute adoptarea statului de neutralitate, ca parte a negocierilor de pace cu Rusia, dar acest statut trebuie să fie garantat de o terță parte și validat prin referendum, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
Zelenski a făcut aceste remarci într-un interviu video de 90 de minute cu jurnaliști ruși, interviu asupra căruia autoritățile ruse au avertizat presa din Rusia să nu-l publice. Zelenski a vorbit în rusă în timpul interviului, mai scrie Reuters.
Președintele Ucrainei a mai declarat că invazia declanșată de Rusia a provocat distrugerea orașelor vorbitoare de rusă din Ucraina și că pagubele sunt mai grele decât cele din timpul războaielor Rusiei în Cecenia.
„Garanții de securitate și neutralitate, statut non-nuclear pentru țara noastră. Suntem gata să acceptăm. Acesta este cel mai important lucru”, a declarat Zelenski în interviu.
„Dar nu vreau să fie încă o hârtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta”, a ţinut Zelenski să adauge, făcând referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.
Preşedintele ucrainean a insistat şi în acest interviu asupra unei întâlniri între el şi preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că tergiversează negocierile. Kremlinul a refuzat însă orice astfel de întâlnire în lipsa unui acord la negocierile aflate în desfăşurare.
Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate.
„Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sunt trupe” ruse în Ucraina, a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.
Totuşi, a atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucât va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.
Cât despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune „trebuie abordată şi soluţionată”.
El a confirmat că sunt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că şi acestea necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de „respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”.
„Vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România. Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a semnalat preşedintele ucrainean.
În ce priveşte „denazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei, alte solicitări ale Rusiei, Zelenski a spus că refuză orice discuţie în aceşti termeni.
Şeful statului ucrainean a mai menţionat că nu agreează ideea Poloniei de trimitere a unui contingent de menţinere a păcii în Ucraina, întrucât efectul acestui demers ar fi un conflict îngheţat în Ucraina.
Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă, după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi, în acelaşi timp, să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
„Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl - în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest”, estimează Statul Major ucrainean.
Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că „armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov”.
În ultimele 24 de ore au continuat bombardamentele ruseşti în regiunea capitalei Kiev, unde armata rusă are cea mai semnificativă concentrare de trupe după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar evită să lanseze un asalt asupra oraşului, încercând în continuare o manevră de încercuire care a fost zădărnicită de rezistenţa ucraineană care a forţat în anumite sectoare trupele ruse să se replieze pe poziţii defensive.
Armata ucraineană desfăşoară mici acţiuni contraofensive, în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie trupele ucrainene din estul ţării, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, potrivit Reuters şi AFP. Acesta a menţionat că autorităţile ucrainene se tem de o agravare a situaţiei oraşului asediat Mariupol şi în Donbas, după ce vineri Rusia a anunţat că de acum înainta va avea ca prioritate „eliberarea” acestei regiuni unde se regăsesc provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Rusia nu a exclus însă nici posibilitatea de a lua cu asalt oraşele ucrainene pe care le-a încercuit chiar şi parţial.
