Colonelul Ciurlau a facut chiar politie politica

Liviu Antonesei | 25.09.2006

Pe aceeași temă

Stimata Doamna Rodica Palade

 

Intrucat in cea mai recenta editie a revistei pe care o conduceti ati preluat interviul cu colonelul Ciurlau fara contextul - dispus pe cateva editii - din Ziarul de Iasi, intrucat nimeni din redactie n-a stricat vreo vorba si cu victimele, intrucat nimeni nu amendeaza in vreun fel spusele intervievatului, cu o singura exceptie, d-l Ion Vianu, sunt obligat, in interesul imaginii proprii, al adevarului si al dreptului la informare corecta a publicului, sa va trimit dreptul la replica atasat. Deosebit de textul cu pricina, produsul meu nu este rezultatul amintirilor aproximative, al incercarilor de manipulare si al tendintei firesti la un securist, ci exclusiv al documentelor puse la dispozitie de CNSAS. Dreptul meu la replica nu depaseste in dimensiuni textul incriminat si va rog sa-l publicati in proximul numar. In caz contrar, ma voi adresa desigur altor publicatii, precizand refuzul. Daca doriti, va pot trimite imediat, in versiune electronica, toate documentele la care Dreptul meu la replica face referire. Va multumesc pentru atentie.

 

Cu cele mai bune ganduri,

Liviu Antonesei

 

Doamna redactor sef,

 

in numarul 862 din 12-18 septembrie 2006, publicati un interesant grupaj despre Securitate, deconspirare, autodeconspirare etc. Intre altele, preluati dupa Ziarul de Iasi un interviu cu ultimul sef al Securitatii iesene, colonelul Constantin Ciurlau, si altul cu d-l Viorel Barbu, rector al Universitatii din Iasi intre 1981 si 1989. Se cuvin, totusi, cateva precizari. In Ziarul de Iasi, interviul era insotit de un editorial al d-lui Toni Hritac, redactorul sef, care pune niste bineveniti bemoli afirmatiilor securistului, iar in zilele urmatoare, interviul d-lui Viorel Barbu a fost insotit de cele ale altor rectori din universitatile iesene ale vremii, dar si urmat de o interventie a d-lui Al. Calinescu si o alta a mea. De altfel, imediat dupa aparitia interviului, am pus la dispozitia ziarului amintit documente, obtinute de la CNSAS si din cele gasite in biroul ultimei prim-secretare din Iasi, tovarasa Maria Ghitulica, prin care colonelul Ciurlau o informa despre "situatia operativa" din anii 1988-1989, care, toate, dovedesc irefutabil ca D-sa minte in interviu, ma calomniaza, incearca sa introduca tensiuni intre membrii Grupului de la Iasi si, mai ales, ca a facut efectiv politie politica. Daca redactorii D-voastra ar fi avut curiozitatea sa intrebe si "cealalta parte", probabil interventia mea nu ar fi fost necesara. Precizez ca nu am avut acces la propriul meu dosar de Securitate - nici unul din membrii Grupului nu a avut acces! - si ca documentele obtinute de la CNSAS au fost depistate de cercetatorii institutiei in dosarul "Literatura si Arta", dupa toate aparentele o facatura a SRI ori a sinistrei Securitati. Intrucat Ziarul de Iasi inca nu a exploatat publicistic documentele puse la dispozitie, sunt nevoit sa le exploatez eu. Fara placere, in interesul adevarului si al informarii corecte. Ma voi limita, desigur, doar la afirmatiile care ma privesc si la documentele pe care le detin.

 

1) Titlul interviului suna, si e un citat din colonel, "Am fost incriminat de CNSAS ca am dat avize negative pentru plecarea din tara". Pai, asta inseamna ca CNSAS nu si-a facut treaba, l-a incriminat pentru mai nimic! In realitate, d-l Ciurlau a fost numit sef al Securitatii iesene, in 1984, dupa ancheta din mai 1983, careia i-au fost supuse vreo 20 de persoane din cercul revistelor studentesti din Iasi Dialog si Opinia studenteasca, incepand cu Al. Calinescu, Dan Petrescu, Tereza Culianu, Luca Pitu, Dan Alexe, subsemnatul etc., si sfarsind cu cativa studenti membri ai celor doua redactii. Din informatiile mele ulterioare, reiese ca schimbarile din Securitatea ieseana si din conducerea PCR locala s-au datorat faptului ca ancheta, desi dura si lunga, din mai pana in septembrie, nu a condus la concluzia pusa dinainte de la centru: "grup nonconformist dirijat din exterior" - ceva in genul "Meditatiei Transcendentale"! - si masurile n-au fost destul de dure. Masurile? Al. Calinescu si Sorin Antohi au fost dati afara de la Dialog, eu de la Opinia studenteasca, primii doi fiind supusi si unei sedinte de demascare in organizatia de partid din care faceau parte. Eu, nefiind membru de partid, am scapat de aceasta... festivitate. De asemenea, in septembrie 1983, toti cei anchetati - perchezitii, confiscari, interogatorii etc. - am fost avertizati sever de Securitate si pusi sa semnam o declaratie prin care recunosteam ca am fost avertizati. In ianuarie 1984, am fost convocat in Sala Senatului Universitatii si, in prezenta conducerii acesteia, a conducerii de partid - desi tot nu eram membru! -, in prezenta lui Dan Alexe, un ofiter de Securitate m-a averizat pe un ton violent, fara replica, ca am o influenta negativa asupra tineretului, inclusiv asupra celui numit. De parca as fi fost Socrate! Spre lauda sa, tanarul Dan Alexe n-a marsat, a incercat sa ma apere, dar securistul i-a replicat scurt ca "stiu ei mai bine". Ceea ce ma face sa cred ca supravegherea mea continua. Nu stiu daca d-l Ciurlau era deja sef al politiei politice locale, dar ce urmeaza dovedeste ca, atunci cand a venit, si-a luat rolul foarte in serios!

 

2) Il si uitasem pe colonelul Ciurlau, cand D-sa a avut proasta inspiratie sa-mi aduca aminte! Spune colonelul in interviu si autorul inghite fara sa clipesca: "doi insi s-au afirmat mai mult prin astfel de declaratii la Europa Libera. Restul erau niste persoane care, cum sa va spun, se gudurau in jurul acestor doi si incercau si ei sa para niste Gica-contra. Nu a fost filat in timpul mandatului meu Liviu Antonesei". Trec peste prima parte a pasajului, care e doar insultatoare, pentru a spune clar ca ultima propozitie este o minciuna clara. Sa mergem la documente. In dosarul D 117/ v. 3 de la CNSAS se afla documentul, extras din dosarul de urmarire "Criticul", referitor la d-l Gheorghe Grigurcu, eliberat pe 19.04.1984, cu numarul 003642, de catre Serviciul I al Securitatii Gorj si adresat Directiei I Bucuresti. Pe pagina a doua scrie: "A fost identificata ca legatura a sa Antonesei Liviu cercetator la Centrul de stiinte sociale Iasi, cunoscut cu preocupari literare, seful redactiei Opiniei studentesti din Iasi (n.m. L.A. - fusesem dat afara de aproape un an, iar asta spune ceva despre profesionismul securistilor!), despre care ni s-a comunicat ca este urmarit pe linie de contraspionaj, ca urmare a legaturilor ce le are cu lectori francezi, dosarul de urmarire informativa aflandu-se in faza de finalizare". De unde avea Securitatea Gorj informatiile despre mine? De la Iasi, normal. Cine era seful Securitatii? Este acesta un act de politie politica? Documentul mi-a folosit la ceva. Am aflat de ce n-am avut inca acces la dosarul meu. Ca "spion francez", dosarul trebuie sa fi fost depus in arhiva CIE/SIE. Cu noile "transporturi", poate apare! E drept, nu e un document semnat de colonel. Din fericire, posed cateva si din acestea!

 

3) In 3.08.1987, pleaca de la Securitatea judeteana Iasi spre Directia I a Securitatii Brasov documentul cu nr. 114/N. I./ 004359 (Dosar CNSAS I 795). Acolo scrie: "De catre noi este lucrat prin dosar de urmarire informativa numitul Antonesei Liviu, fiul lui Dumitru si Ana, nascut la 25.04.1953, cercetator la Centrul de stiinte sociale de pe langa Universitatea Iasi, pentru manifestari dusmanoase si cu caracter contestatar in domeniul creatiei literare si al politicii culturale a partidului si statului nostru. Acesta intretine relatii cu urmatoarele persoane din zona dvs. de competenta (n.m. L.A. - numele a cinci prieteni scriitori brasoveni au fost anonimizate de CNSAS). Rugam sa ne comunicati cum sunt cunoscute acestea pe linie de securitate si sa ne trimiteti spre exploatare eventualele materiale ce le detineti despre obiectivul nostru". Iata-ma "obiectiv", dupa ce fusesem "spion francez". Deci, in timpul mandatului colonelului n-am fost filat, urmarit. Poate e amnezic? Ii amintesc ca respectivul document, aflat in custodia CNSAS, este semnat de D-sa, autograf, in calitate de "seful Securitatii", si de capitan Gavril Florin, "seful Serviciului I", actualul sef adjunct al Garzii Financiare Iasi! Interesant este ca, in septembrie 1983, fusesem anuntat de incheierea anchetei! Prin faptul ca nu eram urmarit trebuie sa inteleg ca nu eram doar la Iasi, ci in toata tara! O fi asta politie politica?

 

4) Dar lucrurile nu se opresc aici! La inceputul lui octombrie 1989, a aparut in presa internationala Apelul impotriva realegerii lui Ceausescu la Congresul al XIV-lea al PCR, initiat de Dan Petrescu si D-na Doina Cornea si semnat de la bun inceput de 11 persoane, intre care Luca Pitu, Mariana Marin, Alexandru Tacu, Antonesei Gabriela, subsemnatul, carora aveau sa se adauge inca 6 sau 7 persoane, in frunte cu Liviu Ioan Stoiciu, deja arestat la domiciliu la Focsani. Pe acest fond, am spus in diverse medii ca nu am alta solutie decat escaladarea protestului si, tot pe acest fond, pe 29.10. 1989, d-l Ciurlau personal se adresa Securitatii Brasov cu urmatoarea telegrama: "In atentia noastra se afla liviu antonesei (n.m. L.A. - pastrez grafia telegramei) din Iasi «semnatarul» (n.m. L.A. - in ghilimele in original) unui act de protest difuzat de posturile de radio straine, care este preocupat de a scoate in exterior materiale necorespunzatoare. Rugam sa dispuneti sa ni se comunice de urgenta daca musina alexandru, craciun gheorghe, oprea leonard, gogea vasile, sau alte elemente ce apar in relatii cu persoana din iasi ori cu alte probleme, au fost la iasi incepand cu data de 15.10.1989, urmeaza sa calatoreasca in strainatate, ori ar putea scoate din tara asemenea material, sau sa intermedieze acest lucru". Reamintesc ca telegrama este semnata de fostul sef al Securitatii iesene. Este un act de politie politica? Da. Nu doar impotriva mea, ci si impotriva altor patru persoane, precum si a unui numar incalculabil de "elemente".

 

5) Insa anii 1988-1989 au fost foarte productivi pentru seful Securitatii iesene din epoca. La deschiderea fisetului fostei prim-secretare de la Iasi, pe 25.12. 1989, pe langa obiecte personale si alte documente, au fost descoperite plicuri cu sute de note informative ale d-lui Ciurlau catre sefa politica a judetului. Acestea sunt trecute in procesul verbal al respectivei inventarieri, din care posed o copie. La un moment dat, au reaparut "pe piata", ca si caietul cu "persoanele de sprijin" din care presa publica periodic. Nu stiu cum au disparut, nici de unde reapar. In 2003, mi-am procurat si eu copii dupa o parte din cele referitoare la mine si la prietenii mei: Al. Calinescu, Dan Petrescu, Sorin Antohi, Mihai Dinu Gheorghiu, Emil Brumaru, Nichita Danilov. Le-am publicat, impreuna cu comentarii ale celor la care se refera, in revista Timpul din mai 2003, la 20 de ani de la ancheta de la care a pornit totul in ce ma priveste, in ce ii priveste. Nu voi cita din ele intrucat le-ar putea fi contestata autenticitatea. Din fericire, in dosarul D 120/v. 8 de la CNSAS, am gasit o asemenea nota trimisa de colonelul Ciurlau tovarasei Ghitulica, cu nr. 100/0051. 225, in octombrie 1989. N-o pot cita toata, pentru ca are 6 pagini, plus o pagina cu numele primilor 11 semnatari ai Apelului impotriva lui Ceausescu. In dreapta sus, scrie "Strict secret", ca pe toate documentele citate, iar sub titlul "Nota" scrie: "in baza masurilor stabilite in cazul Petrescu Dan din Iasi, s-a actionat pentru destramarea anturajului format in jurul acestuia". Iar in ce ma priveste: "Au fost atentionati, prin noul rector al Universitatii (n.m. L.A. - era deja Petru Mâlcomete) din Iasi, Antonese Liviu si (n.m. L.A. - anonimizat CNSAS) si avertizati Antonesei Gabriela (n.m. L.A. - fosta mea sotie), (anonimizat CNSAS) si (anonimizat CNSAS)", iar pe pagina 4 a documentului: "La data de 11 octombrie, Securitatea judetului Iasi a retinut din circuitul postal un material expediat lui Antonese Liviu (legatura apropiata a lui Dan Petrescu si cosemnatar al «declaratiei») in numele Societatii de stiinte filologice din România de (n.m. L.A. - anonimizat CNSAS), prin care acesta ii comunica adeziunea sa si a sotiei sale la actiunea declansata. Despre (...) s-a stabilit ca a lucrat ca profesor la Liceul nr. 31 din Bucuresti pana in anul 1986, cand a fost inlaturat din invatamant pentru ca a cerut plecarea definitiva in SUA". A intrebat cineva de secretul corespondentei? Sau despre dreptul la munca garantat de Constitutia RSR? Am obosit sa mai intreb daca acestea sunt acte de politie politica.

6) Cercetatorii de la CNSAS au mai gasit cateva documente, "Note" si "Rapoarte de sinteza" redactate intre 1985 si 1989, in care se face referinta la mine, extrase din dosarele de urmarire informativa ale D-lor Stelian Tanase si Alexandru Musina. Cum referirile sunt episodice, dovedind doar constanta supravegherii, renunt sa mai citez si din acestea.

 

Am furnizat probe ca ultimul sef al Securitatii din Iasi a facut politie politica pe toata durata "mandatului", cum pudic se exprima in interviu. Nu sunt razbunator, il si uitasem pana de curand, cand s-a straduit sa-mi reaminteasca. As fi de acord cu afirmatia D-sale ca n-am facut nimic, ca m-am "gudurat". Doar ca, in acest caz, inseamna ca a cheltuit banii statului comunist de pomana si a luat consistentul salariu pe degeaba. A facut evident politie politica dar, mai grav, a facut-o fara rost. Ar trebui sa returneze sumele inapoi si sa i se recalculeze corespunzator pensia. Stiu ca aceasta este cuprinsa intre 20 si 30 de milioane. Mama mea are sub 4, iar soacra mea vreo 2. E adevarat, ele n-au facut politie politica, au muncit in spital sau in fabrica, si-si merita pedeapsa! Stiu ca nu-l deranjeaza eticheta, nici adjective cu care il gratuleaza unele victime in articole de ziar. Dar pensia, da, il intereseaza. Si ma voi ocupa de aceasta tema pana la moartea unuia dintre noi. In fond, in Germania, Curtea Constitutionala a respins cererea de lipsire de pensie a fostilor lucratori Stasi, dar a acceptat bucuroasa fixarea acesteia la nivelul pensiei minime pe economie. Iata o foarte buna solutie si pentru România!

 

P. S. Atasez Dreptului legitim la replica si versiunea scanata a documentelor citate in text.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22