Dosarele revolutiei

La 15 octombrie 2008, Inalta Curte de Casatie si Jus­titie (ICCJ) i-a con­dam­nat definitiv pe Victor Atha­na­sie Stan­culescu si Mihai Chitac la 15 ani inchi­soa­re pentru omor deosebit de grav, infrac­tiune savarsita in timpul revolutiei de la Timisoara din 1989.

În decembrie 1989, Stanculescu si Chi­tac, care erau generali ai Armatei Ro­ma­ne, au dus la indeplinire o ho­tarare a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, sus­tinuta de un ordin al lui Ceausescu, de a folosi impotriva celor care protestau im­potriva regimului comunist la Ti­mi­soara arme cu munitie de razboi. Pentru a inde­plini cererea liderului comunist, Mihai Chi­tac si Victor Athanasie Stanculescu au dat ordin de tragere, fapt care a avut drept con­secinta moartea a 72 de persoane si ra­nirea altor 253. Evolutia procesului in care au fost con­damnati cei doi fosti ge­ne­rali dupa 1990 este legata de schimbarile de regim politic din Romania. Urmarirea pe­nala a lui Stanculescu si Chitac a in­­ce­put abia in 1996, in momentul in care Ion Iliescu, si el acuzat in dosare ale revo­lu­tiei, nu mai era presedinte al Romaniei. In 2000, anul revenirii la putere a lui Ion Ilies­cu, procurorul gene­ral al Romaniei Ta­na­se Joita a promovat un recurs in anulare, iar cei doi fosti generali au fost exonerati de pe­deapsa cu inchisoare data in 1999 printr-o sentinta defi­nitiva de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Pro­ce­sul in care au fost implicati Chitac si Stancu­les­cu a luat o noua turnura si dupa schim­ba­rea puterii de la Bu­cu­resti din 2004. Ast­fel, la 3 aprilie 2007, ICCJ i-a con­damnat pe cei doi fosti generali la 15 ani de in­­chi­soa­re pentru culpa de a fi indeplinit “un ordin cu caracter vadit ilegal, care nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei”, dupa cum se ara­­ta in motivarea instantei supreme din decembrie 2007. Pe par­cursul procesului, cei doi fosti generali au invocat in aparare executarea ordinelor superiorilor sau mo­ti­ve de boala. Argumentele lui Chitac si Stan­culescu au fost res­pinse de ICCJ pe motiv ca “darea de catre comandant si executarea de catre subordonat a unui ordin ile­gal atrag raspunderea atat pen­tru unul, cât si pentru celalalt, în ra­port cu consecintele si încalcarile pro­du­se prin acestea”. In acelasi timp, in­stan­ta suprema a motivat ca Stanculescu si Chitac “aveau posibilitatea sa nu se im­plice în realizarea acestui ordin, cu atât mai mult cu cât din functiile im­por­tante pe care le de­tineau puteau lua masuri pentru limitarea efectelor de­zas­­truoase ale unui astfel de ordin”. Stanculescu si Chitac au fost incarcerati la Jilava.

Recunostinta simbolica

La 21 octombrie, la sediul GDS a avut loc o con­ferinta de presa pe tema deciziei ICCJ de a-i condamna definitiv pe Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chi­tac. La conferinta au participat Traian Orban (pre­sedinte al Asociatiei Memorialul Re­vo­lutiei 16-22 Decembrie Timisoara), Doru Maries (presedinte al Asociatiei 21 De­cembrie) si Radu Filipescu (pre­sedin­tele GDS).

In cadrul reuniunii de la sediul GDS, re­prezentantii Asociatiei Memorialul Ti­mi­soara au oferit revistei 22 o diploma “pentru jurnalism in slujba adevarului despre revolutie”. Cu acelasi prilej, Doru Maries a acordat GDS o diploma “in semn de recunostinta pentru contributia adusa la infaptuirea idealurilor ce ne-au reunit in Decembrie 1989”. Cele doua aso­ciatii i-au premiat, in mod simbolic, si pe generalul Dan Voinea, venit in sala pen­­­­tru a primi diploma, si pe colonelul ma­gis­trat Romeo Balan, care au instru­men­tat dosarul in care au fost acu­zati Chitac si Stanculescu. Chiar in acele momente, un control al inspectorilor CSM la Sectia Par­chetelor Mi­li­tare din cadrul Par­che­tului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a evi­den­tiat ca institutia nu a finalizat o par­te a do­sarelor revolutiei si mineria­de­lor.

Peste doua zile, Laura Codruta Kö­vesi, procurorul general al Romaniei, a anuntat ca va solicita ministrului Justitiei revo­ca­rea din functie a lui Dan Voinea, pe motiv ca CSM a descoperit “nereguli majore” in activitatea Sec­tiei Parchetelor Militare.

Bolnavi sau sanatosi

Legislatia romaneasca prevede ca per­soanele care trebuie sa execute pedeap­sa cu inchisoare dupa im­­plinirea varstei de 80 de ani vor executa doar o treime din aceasta. Chitac si Stanculescu au tre­cut amandoi de 80 ani, motiv pentru care vor avea de ispasit doar 5 ani de inchi­soa­re. Mihai Apavaloaiei, directorul Spitalului Pe­nitenciar Jilava, declara la 16 octom­brie 2008 ca “starea de sanatate a celor doi generali in rezerva in­­­carcerati este buna”. In aceeasi zi, avocatul lui Vic­tor Athanasie Stanculescu a cerut Par­che­tu­lui Militar Bucu­resti intreruperea execu­tarii pedepsei de catre clientul sau pe mo­tiv de boala. Finalizarea dosarului Stancu­les­cu-Chitac este un plus pentru justitia ro­mana, care si-a in­­­cheiat misiunea oda­ta cu pronuntarea deciziei definitive de la 15 octombrie. Autoritatea indrep­ta­ti­ta acum sa-i tri­mita dincolo de gratii pe Stanculescu si Chitac este Institutul de Medicina Legala, ai carui medici vor eva­lua starea de sanatate a celor doi fosti ge­ne­rali.

Evenimentele desfasurate la Ti­misoa­ra si Bucuresti, in timpul revolutiei din 1989, au adus in fata justitiei ro­manesti multe alte dosare care asteapta sa fie fina­lizate chiar din 1990. Decizia defi­ni­ti­va, data in procesul in care au fost incul­pati Stanculescu si Chitac, a fost data dupa 12 ani de la inceperea urmaririi pe­nale a celor doi.