Cazul Fabritius. B1 TV concurează RTV

Un caz recent arată că difuzarea de știri false are în fundal politica părtinitoare a publicației sau a canalului de televiziune, iar nu o simplă eroare sau neglijență.

Brindusa Armanca 21.02.2017

De același autor

 

Dezbateri furtunoase pe rețelele sociale pun la îndoială proiectele de identificare a știrilor false. Diverși sceptici români se întreabă cine e competent să pună diagnosticul de știre fal­să și dacă nu cumva asta e cu­rată cenzură. Discuția exis­tă și la nivel global, dar se re­feră mai ales la capacitatea ro­boților-filtru la care lu­crea­ză marile platforme ca Goo­gle sau Facebook, acuzate de larga difuzare a „fake news“. Pentru scepticii amintiți, exis­tă un răspuns simplu: jur­na­lismul e o profesie cu nor­me, rigori și instrumente specifice. Dacă me­seria e practicată cu bună-credință și com­pe­tență, verificarea din surse independente este o re­gulă de neocolit. Chiar în noile condiții, când frontierele comunicării mediatice s-au lărgit și participă la aceasta bloggeri, vloggeri, ce­tă­țeni fără calificare în jurnalism, verificarea in­formațiilor rămâne o obligație. Credibilitatea se pierde ușor, chiar atunci când co­mu­ni­ca­to­rul e un simplu utilizator de Facebook, un­de exis­tă destule butoane de filtrare: unlike, block, unfollow etc.

 

Un caz recent arată că difuzarea de știri false are în fundal politica păr­ti­ni­toare a publicației sau a ca­na­lului TV, iar nu o simplă eroa­re sau ne­glijență. Telespectatorilor ca­re încă frec­ventează te­le­vi­ziu­nile de știri nu le scapă schim­barea de ton și subiecte a pos­tului B1 TV, tot mai ase­mă­nător cu RTV și Antena 3 în proferarea de opinii și in­for­ma­ții du­bi­oase. Ediția din 15 fe­bruarie 2017 a emisiunii Do­sar de politician anun­ța pe burtiere Tun imo­biliar și FDGR a lu­at 88.000 de imobile. „Și acum dezvăluirea se­rii... Fiți foarte atenți ce va continua“, anun­ța cu suspans reali­za­torul Mănăstire, sti­mu­lându-l pe invitat, Radu Golban, unul dintre co­rifeii Antenei 3. „Cine era șeful acestui Grup Etnic German în pe­ri­oada interbelică, acești vajnici amici ai lui Hit­ler?“, continuă în­tre­ba­rea. Mereu dispus să vină cu „bombe“ răsu­fla­te din spațiul ger­man, Golban răspunde fără să respire: „Bu­ni­cul domnului Fabritius“. E vor­ba de Bernd Fa­britius, originar din Sibiu, membru al Bun­des­ta­gului din 2013, fost președinte al Asociației Sașilor Transilvăneni. De aici încolo, începe să curgă manipularea, bazată pe un fals: „bu­ni­cul“ Fritz Fabritius, fondator al Gru­pului Etnic German și arătat cu degetul de Gol­ban și Mă­năs­tire ca fiind cel care „a bătut pal­ma cu Bi­serica Catolică și Evanghelică pen­tru trans­ferul proprietăților în patrimoniul Gru­pului“ nu este bunicul lui Bernd Fabritius. Con­si­de­ra­te „insulte grave“, afirmațiile din emi­siune „sunt false și lipsite de orice temei“, a de­cla­rat pentru Deutsche Welle parla­me­n­ta­rul Fa­britius, vicepreședintele Comisiei pentru afa­­ceri juridice și drepturile omului a Adunării Par­lamentare a Consiliului Europei (APCE), du­pă ce prima sa reacție pe Facebok a fost „nu am nicio rudă, nici bunic, nici străbunic cu prenumele de Fritz. Numele bunicului meu este Ion/Iohann Fabritius. Nu am nicio le­gă­tu­ră cu Fritz Fabritius născut în 1883 și decedat în 1957 (cf. Wikipedia) prezentat ca bunic al meu. Nu voi îngădui o asemenea calomnie pu­blică. Mă voi plânge presei din România și CNA să ia măsuri legale“. Verificarea era sim­plă, pentru orice jurnalist cu minimă expe­ri­ență: o întrebare adresată lui Fabritius, ve­ri­fi­ca­rea în arhive (inclusiv Arhivele Statului dau cota UD: Bv-F-00001-46-PA-12 pentru Fritz Fabritius), verificare în istoricul Grupul Etnic German, ușor de găsit în germană și română etc. Surse există, nu era un mister de ne­dez­legat. Ce a determinat recircularea la B1 TV a unor detractări dezmințite cu ceva ani îna­in­te, după ce au fost publicate pe site-uri sus­pecte, demne de a fi filtrate, ca justițiarul.ro, sau pe bloguri cunoscute pentru opinii discri­mi­­natoare ca octavpelinblog sau blogul lui Ion Coja, fost politician al Vetrei Românești de tris­tă amintire? O spune încă de la început in­vi­tatul care îl deconspiră pe Bernd Fabritius ca apropiat al președintelui Iohannis care ar fi re­trocedat Forumului Democratic German 88.000 de imobile. Altă informație falsă: erau doar 11 imobile, retrocedate conform legii. Nici aici nu s-a făcut vreo verificare. În plus, ca voce critică a guvernului actual, Fabritius tre­buia executat, conform politicii postului. „Cri­tica mea rămâne justificată. Protecția po­li­ticienilor corupți și condamnați penal nu co­respunde principiilor statului de drept și nu poa­te fi nici în interesul românilor, nici al ce­lor­lalți europeni“, le răspunde detractorilor par­lamentarul german, raportor al APCE pen­tru res­pec­tarea statului de drept în țările din Europa de Est. Între timp, înregistrarea emi­siunii a dispărut de pe site-ul B1 TV.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22