Jurnaliste premiate de Societatea Timișoara

Începând cu anul 1992, Societatea Timișoara a instituit premii pentru personalitățile care, prin acțiunile, activitatea și crezul lor, au împlinit dezideratele Proclamației de la Timișoara.

Brîndușa Armanca 05.03.2024

De același autor

Printre categorii se numără și un premiu sancționator cu denumire incitantă – „Secera și Ciocanul” -acordat celor care stau în calea democrației. L-au primit de-a lungul anilor numeroși politicieni retrograzi, demnitari sau persoane care au servit Securitatea, precum și instituții care au încetinit instalarea deplină a democrației în România. Pe contrasens, Societatea Timișoara a recunoscut prin premiile „Speranța”, „Alexandra Indrieș”, „Ion Monoran”, „Oscar Berger”, „Punctul 12”, precum și prin acordarea calității de membru de onoare meritele celor care au fost activi în apărarea principiilor democrației și în stimularea speranței.

Premiile anunțate pe anii 2022 și 2023 au inclus două jurnaliste cărora li se va decerna în 16 martie 2024 premiul „Alexandra Indrieș”: Melania Cincea și Emilia Șercan. Două jurnaliste de clasă, care n-au ezitat să se înfrunte cu puternicii zilei, pe care uneori i-au doborât. Premiul a fost instituit „pentru contribuția avută prin intermediul cuvântului scris la dezvoltarea spiritului civic, la promovarea principiilor democrației și ale statului de drept în România“. Denumirea premiului o evocă pe scriitoarea și publicista Alexandra Indrieș, membră fondatoare a Societății Timișoara și editorialistă a ziarului Timișoara în perioada când publicația a fost condusă de fondatorii societății. Alexandra Indrieș, pe numele său real Gloria Barna, iar după căsătorie Gloria Lillin, a fost arestată în 1956 ca studentă la Litere în București și condamnată pentru „agitație politică”. Contribuția sa la susținerea ideilor Proclamației a fost importantă. Timișorenii își amintesc că a inițiat, împreună cu George Șerban, cel care a citit textul Proclamației din balconul Operei din Timișoara, proclamarea zilei de 16 Decembrie ca zi națională de luptă împotriva totalitarismului.

Melania Cincea, redactor-șef al publicației Tim­polis și fondatoare a unui produs online foarte personal, „Puterea a cincea”, cu excelen­tă vizibilitate, a publicat o carte necesară despre fenomenul rușinos al „cercetării științifice”, prin care infractori cu gulere albe și-au scurtat timpul de detenție. Titlul este sugestiv: „Frăția penal-academică”. Cercetarea științifică din penitenciarele României. Volumele sale de interviuri, „15 la puterea a cincea” și „Compoziții pe dictafon”, apărute la Humanitas, sunt apreciate. Despre „Compoziții pe dictafon”, scriitorul și diplomatul Vasile Popovici spunea: „Din interviurile reunite în acest volum lipsesc accentele militante, așa de supărătoare chiar la ziariștii ce-ți inspiră încredere. Percepi imediat că omul care întreabă e cu desăvârșire onest și deloc indiferent la marile și preocupantele teme ale zilei. Ce să mai spui apoi despre interlocutorii ei? Toți, unul și unul, aleși anume să-ți stea alături în orele fericite ale lecturii”.

Emilia Șercan este o campioană a coborârii de pe soclu a politicienilor de la vârful statului. Și-a asumat riscuri mari pentru a face investigație pe lucrări de doctorat care s-au dovedit plagiate. O operațiune de kompromat la adresa ei efectuată ca la manual este și azi fără sancțiune. Cum instituția demisiei nu este populară în politica românească, oamenii cu funcții și putere s-au lăsat greu și numai când a existat o masă critică. Un ministru al Educației, altul al Internelor a trebuit să se dea la o parte, dar pentru alții de la vârf s-au găsit tertipuri juridice jenante, vecine cu frauda, pentru a-i salva. Desigur, ne gândim în primul rând la fostul premier Ciucă, șef de partid. Ca profesor universitar de jurnalism, Emilia Șercan și-a fructificat inclusiv experiența jurnalistică în volume care reprezintă contribuții de preț în înțelegerea unor fenomene care domină viața academică săracă în principii etice: „Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria României”, „Fabrica de doctorate”, „Cultul secretului”. Incidentul recent cu Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României, confirmă ostilitatea cu care investigațiile vajnicei jurnaliste sunt privite de oamenii cu funcții.

În anii trecuți au fost premiați alți jurnaliști străluciți, ca Sabina Fati, Cristian Pantazi, Andreea Pora, Paul Radu-Rise Project, Liviu Avram, Recorder, Ramona Ursu, Daniela Rațiu și alții //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22