De același autor
Angela Merkel a primit critici aspre de la presa germană pentru numărul scăzut de interviuri date presei în 2019. Der Tagesspiegel arăta la 1 noiembrie că s-au consemnat numai 22 de interviuri, față de media de 60 anual în perioadele anterioare. Cancelarul german a explicat că a compensat comunicând cu cetățenii pe rețelele sociale. Campania pentru alegerile prezidențiale 2019 din România a pornit cu această frustrare a presei: în cei cinci ani de mandat, Klaus Iohannis a acordat interviuri mai puțin decât degetele de la mâini, incluzând aici și interviurile oferite presei străine. Președintele a preferat declarațiile cu doar câteva întrebări de la jurnaliști. Nici Viorica dăncilă, ca premier și apoi în calitate de candidat la președinție, n-a ieșit din zona de siguranță, frecventând televiziunile de casă, Antena 3, RTV, TVR, și acceptând întrebări convenite de la mass-media binevoitoare sau de-a dreptul arondate. Absența unei confruntări față-în-față în turul al doilea, înlocuită de conferințe de presă paralele, a obligat presa să apeleze fie la discutarea necesității dezbaterilor electorale, fie i-a dat ocazia să promoveze părerea unuia dintre candidați despre celălalt: Iohannis despre dăncilă – toxică, antieuropeană, antidemocratică, parte activă la mârlăniile guvernării PSd; dăncilă despre Iohannis – laș, arogant, scandalagiu, dictator. La conferințele programate de cei doi candidați, jurnaliștii au intrat în competiție cu întrebări incomode, ceea ce salvează oarecum obrazul presei.
Diferită de campaniile anterioare este abundența de știri contrafăcute, de dezinformare din partea PSd, la care se adaugă strategiile de manipulare prin senzaționalism sau prestații actoricești ale unor candidați din primul tur, ca Alexandru Cumpănașu, Mircea diaconu sau Ninel Peia. Felul cum s-a raportat presa la făcăturile circulate online de politicieni și pe rețele spune ceva despre corectitudinea redacțiilor. de răsunet a fost fake news despre casca din urechea lui Iohannis la întâlnirea cu jurnaliștii din 13 noiembrie, după ce Gabriela Firea și Florian Bodog au comentat acid că președintele are nevoie să i se șoptească răspunsurile. Aici presa s-a mișcat rapid și a demontat falsul realizat în Photoshop, găsindu-l pe fotoreporterul care l-a pozat pe președinte din lateral. discuțiile pe televiziunile de știri au fost ample, dar comentatorii Antenelor și ai RTV, precum și Cristoiu au ținut-o pe a lor că Iohannis nu e spontan, deci avea cască. Adevărul, Republica, Gândul, Revista „22” ș.a. au detaliat de ce nu se poate folosi casca într-o conferință de presă. S-a adus și contraexemplul unei capturi false de pe pagina FB a Vioricăi dăncilă cu mesaje jignitoare la adresa diasporei. La conferințele sale de presă, fosta doamnă premier a bătut recorduri în falsificarea adevărului: „Viorica Dăncilă are cea mai mare concentrație de minciuni sfruntate pe minut din istoria candidaturilor PSD la alegerile prezidențiale. Nici Iliescu, nici Năstase, nici Ponta nu s-au apropiat vreodată de acest nivel de minciuni”, constata Cristian Tudor Popescu la dIGI 24. Presa favorabilă însă le-a vehiculat.
Pentru alegătorii atenți, n-a fost un secret cu cine țin televiziunile. E destul să vezi pozele folosite: la DIGI 24, dăncilă cu privirea piezișă cunoscută în psihologie ca „privirea mincinosului”, în contrast cu privirea fermă, spre viitor, a lui Iohannis; sau invers, la Antena 3 dăncilă zâmbitoare, impecabil pieptănată, în contrast cu imaginea scrâșnită, imobilă a președintelui. în primul tur, atacurile concertate la adresa candidatului USR, dan Barna, pornite de la investigația publicată de RISE Project în buza campaniei, precum și
Felul susținerea pretinsului independent, Mircea diaconu, au fost semnul susținerii candidatei PSd. La această operațiune s-au aliat Antena 3, RTV, TVR și parțial B1 TV și Realitatea TV. Evenimentul zilei, Cotidianul, Capital, DCNews și multe site-uri au distribuit harnic mesaje de la potențialii postaci de pe rețelele sociale. în turul al doilea, gusturile presei s-au mai repliat, după ce șansele PSd au luat-o la vale. într-un articol publicat în primăvară de Ziua News, este dezvăluit sistemul de funcționare a diviziilor de postaci ai partidelor, un fel de „Cambrige Miorytica”: „Sunt în total 500 de grupuri. Ăștia sunt «polii de influență» – aproximativ 1.500 de persoane, alimentate cu informații de la centrul politic, rețeaua construită în teritoriu. Conturile false fac 5.000 de «prieteni» și influențează direct 1.000 de persoane/ cont, adică până la 10.000 de persoane/ postac. Postacul e plătit cu 250-300 de euro pe lună, dacă e «pălmaș», cu 500 de euro dacă e «avansat», iar șeful grupului ia 700-800 de euro, funcție de poziția în teritoriu... Șeful politic (propagandă) al șefului de grup ia 1.000 de euro. Cei de la centrul politic de la filiale ajung și la 1.500 de euro. Banii sunt ca «salariu de bază». dezmățul politic de pe rețele devine astfel explicabil. Viorica dăncilă n-a fost cruțată pe FB, unde ironiile și glumele (uneori nesărate) au accentuat repudierea candidatei. //
