De același autor
Un raport al acțiunilor în instanță vexatorii împotriva jurnaliștilor și activiștilor care se exprimă critic în interes public (SLAPPs) include România, în 2024, printre țările europene unde numărul proceselor a crescut consistent în 2023. Italia, cu 40 de acțiuni juridice în plus față de anul precedent, e urmată de România cu 15 procese în plus, apoi de Serbia și Turcia, cu câte 10 procese.
De ce sunt considerate procesele împotriva jurnaliștilor sau a vocilor publice care apără democrația forme „legale” de cenzură și de intimidare o demonstrează și câteva cazuri recente din România. Durata proceselor este inacceptabil de lungă, ținând pârâtul ani întregi într-o stare de tensiune. Acțiunea în răspundere delictuală intentată în 2018 de Lucia Hossu Longin Revistei 22, Grupului pentru Dialog Social și lui Mădălin Hodor nu s-a terminat nici în 2025. Curtea de Apel București a respins acțiunea sa, dar mai există posibilitatea de recurs. Așadar, un proces care durează 7 ani până în prezent.
Pretențiile ridicate în procese sunt adeseori imense. În Dosarul 1551/30/2022, Asociația WorldTeach și șeful organizației, Beniamin Lup, au cerut Fundației Freedom House pentru un articol publicat pe o platformă o jumătate de milion de euro despăgubiri morale, iar într-un proces intentat în 2024 cere nici mai mult, nici mai puțin de un milion de euro despăgubiri. În primul caz, Beniamin Lup a pierdut în primă instanță și e obligat să plătească cheltuieli de judecată.
De menționat că în România calomnia și insulta au fost dezincriminate, spre deosebire de Slovacia sau Bosnia și Herțegovina, unde acestea sunt infracțiuni care se pot pedepsi cu închisoarea.
Deși monitorizările arată un număr de 1.049 de acțiuni în instanță, cumulat, acesta este doar vârful aisbergului, spun realizatorii raportului SLAPPs în Europe. Mapping Trends and Cases, un consorțiu format din Coaliția anti-SLAPPs și The Daphne Caruana Galizia Foundation. Cele 41 de țări investigate au pe rolul instanțelor numeroase alte cazuri neraportate.
State ca Polonia cu 135 de cazuri, Malta cu 91 de cazuri sau Franța cu 90 de procese acumulate în treisprezece ani pot analiza aceste numere ca pe o problemă a libertății de exprimare, fiindcă, per total, jurnaliștii și organizațiile media sunt cele mai vizate de acțiunile în instanță. Din cele 1.049 de cazuri analizate în raport, 335 au ca pârâți jurnaliști, 257 de companii media au fost chemate în instanță, 61 jurnaliști, publisheri și companii de presă au fost dați în judecată asociat.
Iată de ce Parlamentul European și Consiliul au adoptat în aprilie 2024 Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică. Țările membre UE au obligația de a adopta măsuri specifice și de a acorda garanții jurnaliștilor, entităților media, activiștilor, membrilor instituțiilor academice etc. până la 7 mai 2026, ceea ce înseamnă modificarea legislației naționale și înființarea unor entități care să facă mai simple procedurile.
Un set de recomandări indică țărilor membre cum să procedeze. În primul rând, sunt menționați indicatorii care sugerează că darea în judecată are și un scop colateral, de intimidare, descurajarea exprimării libere sau de hărțuire: reclamantul încearcă să exploateze un dezechilibru de putere, cum ar fi avantajul său financiar sau influența politică; argumentele și probele sunt inconsistente; măsurile reparatorii, ca despăgubirile morale, sunt excesive; tacticile procedurale lungesc procesele; acțiunea are în vedere mai mult persoane decât organizații; procesul este însoțit de tactici de publicitate negativă la adresa pârâtului etc.
„Rezultatele noastre arată că, an după an, SLAPPs este în creștere, fiind utilizat ca o formă de cenzură privată”, concluzionează raportul pe baza cifrelor îngrijorătoare de procese abuzive din Europa.
Guvernele sunt obligate prin Directiva (UE) 2024/1069 să protejeze toate categoriile de apărători ai democrației, prin măsuri legislative care să ducă la scurtarea proceselor, la respingerea cererilor exagerate privind despăgubirile, la procese echitabile cu garanția respectării dreptului la exprimare liberă. //
