De același autor
Peter Gross, profesor Emeritus al Universității Tennessee, aduce în dezbaterea despre mass-media spațiului est și central-european o abordare nouă, care ar putea explica de ce sistemele mediatice construite pe aceleași baze diferă între ele. Studiul a apărut recent la Editura Polirom cu titlul Rădăcinile culturale ale sistemului mass-media românesc. Cercetarea pleacă de la neajunsurile teoriilor care susțin că sistemele mediatice sunt influențate și controlate de politică și de economie. Aceste teorii nu pot acoperi evaluarea în adâncime a configurației mass-media din orice țară cu valori, convingeri și atitudini proprii, cu o cultură proprie, care modelează atât instituțiile, cât și sistemul mass-media. Expert în spațiul românesc pe care îl cunoaște perfect, Peter Gross folosește România ca „laborator”, așa cum a făcut și în alte lucrări ale sale ca Mass media in Revolution. The Romanian Laboratory, Colosul cu picioare de lut. Aspecte ale presei românești post-comuniste, Întoarcere în laboratorul românesc. Mass-media după 1989 ș.a.
Conceptul de „prismă culturală caleidoscopică” este aplicat pe grila cu șase elemente ale lui Lawrence Harrison: orientarea temporală, dreptatea și corectitudinea, meritul, comunitatea, codul etic și autoritatea. Analiza impecabilă parcurge un traseu prin teoriile culturale, prin descrierea complexă a culturii politice și a societății românești, a pieței culturale și mediatice, pentru a ajunge la esența întrebării care sunt valorile și atitudinile presei din România și în ce grad sunt ele determinate de cultură.
Elitele României – politicieni, oameni de afaceri, vedete media – au perpetuat în cei 33 de ani de la Revoluție caracterul specific al culturii moștenite și readaptate incluzând corupția, atitudinea lejeră față de reguli și lege, naționalismul colorat cu ideea excepționalismului românesc, individualismul de „supraviețuire”, neîncrederea în autoritate și abolirea responsabilității față de comunitate. Elitele politice și economice au menținut structuri ierarhice clientelare axate pe putere și control care s-au extins asupra presei devenite democratice după 1989. „Pentru elitele României, atât legalitatea, cât și etica sunt simple alegeri, nu responsabilități, nici obligații ancorate într-o cultură asociată ideii occidentale de democrație liberală și idealurilor sale”, subliniază profesorul Gross.
Entitățile media sunt în majoritate organizate în oglindă, puternic centralizate intern, unde principiile și etica sunt considerate negociabile. Cele mai multe inițiative mass-media în România nu sunt propriu-zis „afaceri” în sensul unui profit corect pe o piață stabilă, ci „sunt supuse acelorași condiții de manipulare ca și alte afaceri și, indiferent că este nevoie de licență sau nu, meritul și fairplay-ul nu sunt considerate importante în acest proces”. Preluând o observație a istoricului Lucian Boia, profesorul american admite că România a imitat Occidentul în diverse perioade istorice „fără a i se alătura”, practicând deci clasicele forme fără fond.
Întrebarea de ce diferă presa din România de sistemele media occidentale primește un răspuns complex în capitolele 4 și 5 ale studiului, unde sunt analizate instrumentalizarea politică/economică a presei, clientelismul, paralelismul politic, apoi stadiile profesionalizării jurnaliștilor, politica editorială și neglijarea eticii, intervenția statului și starea financiară a entităților media. Lui Peter Gross nu îi scapă deficiențele majore ale sistemului care și-a creat o legislație ca Legea Audiovizualului, Legea SRTV și SRR, precum și organisme presupus autonome cum este CNA, lipsite de claritate și de acțiune eficientă. Un accent special este pus pe pericolul iliberalismului, care ar aduce cu sine eludarea completă a interesului general și exacerbarea narativului populist în presă.
Demersul coerent și sistematic din volumul semnat de profesorul Gross nu lasă loc iluziilor, fiindcă analiza fundamentului cultural al presei din România nu le permite: „În viitorul apropiat, idei iluministe ca libertatea presei, sfera publică, societatea civilă, rațiunea ca forță călăuzitoare, tolerarea concepțiilor opuse, acceptarea dezacordului și respectarea supremației legii vor rămâne în mare măsură neasimilate de majoritatea elitelor sociopolitice, economice și mediatice, ca și de populație”. Aflăm și de ce. Fiindcă elitelor dominante, intereselor acestora, le deservesc libertatea, responsabilitatea, profesionalismul și distanțarea presei de Putere. Ca nativ și apropiat României, Peter Gross știe că în această țară nimic nu e imuabil, că negocierea, adaptarea oportunistă, coexistă cu imprevizibilul și ieșirea din tipare. Modelul românesc al mass-media rezultat din analiza rădăcinilor culturale e specific, dar metoda are aplicabilitate pe orice sistem mediatic. Concluzia de la final este că „pentru România și sistemul său mediatic transformarea de până acum se află la sfârșitul etapei de început, nu la începutul etapei finale”. Cu alte cuvinte, mai e mult până departe. //
