De același autor
V-a suparat foarte tare Jonathan Scheele, cand a spus ca Bucurestiul nu e o capitala europeana.
Am fost surprins, pentru ca nu si-a schimbat capitala. D-l Scheele traieste in Bucuresti de atatia ani si probabil a constatat, ca noi toti, ca Bucurestiul are mari probleme, care nu se pot rezolva mai devreme de 15-20 ani. In ultimii 50 de ani nu s-a facut nimic in investitiile mari din infrastructura si, daca acum nu se gandesc marile proiecte - canalizare, apa, drumuri, penetratie, circulatie, spatii verzi, poluare -, orasul va suferi enorm.
Totusi, sunt probleme curente. De pilda, s-au inmultit din nou cainii vagabonzi. Credeti ca trebuie sa va ocupati doar de marile proiecte?
Asta este anvergura pe care trebuie sa o aiba un primar general. Multe dintre problemele pe care dvs. le resimtiti sunt in responsabilitatea primarilor de sectoare. Tocmai aici este marea problema pe care a avut-o Bucurestiul - lipsa de viziune pe termen lung. Daca n-ai viziunea asupra a ceea ce trebuie sa fie Bucurestiul peste 15 ani, nu vei putea rezolva problema nici peste 2 ani.
Iritarea d-lui Scheele venea tocmai din faptul ca in discutia despre un proiect de anvergura nu era nimeni din partea primariei sau a prefecturii.
Acea manifestare a fost organizata de un investitor imobiliar, probabil cu interes in aceasta chestiune, utilizand in mod nejustificat numele primarului general, numele primarului de sector si numele prefectului municipiului Bucuresti, fara ca vreuna dintre persoanele nominalizate sa stie.
Desi vorbiti cu convingere despre aceste programe de anvergura, Bucurestiul continua sa arate ca un oras parasit. Nu ca nu este european. Este parasit si neiubit, cum spunea cineva.
Nu sunt de acord.
De 50 de ani, cine a venit si-a batut joc de oras. Programele astea, pentru care d-l Basescu a castigat al doilea mandat, sunt foarte intarziate. De ce n-au inceput?
Astea sunt prevederile legii. Trebuie sa respect legea in aceasta
Nu poti demara un proiect fara resurse
Sigur ca nu putea. Din cauza blocajului cu fostul Consiliu General, toate proiectele au pierdut finantarea si eu a trebuit sa reiau tot ciclul, sa duc la bun sfarsit plata studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice si sa-mi gasesc finantarea. Dupa ce am gasit finantarea, urmeaza procedura de 90 de zile - dezbateri publice, exact ce fac in momentul de fata, aviz de mediu etc. Sunt procedurile prevazute de lege.
De acord, dar atunci nu-mi ramane decat sa constat ca aveti un serviciu de comunicare cu populatia destul de slabut.
Necunoasterea legii nu poate fi invocata de nici un cetatean. Prevederea legala e ca nu poti demara procedura pentru un proiect fara resursele asigurate. Pe de o parte, eu trebuie sa ma asigur ca demarez relativ repede toate aceste proiecte de infrastructura, pe de alta parte, trebuie sa am finantarea asigurata. Este pentru prima data cand, intr-adevar, municipalitatea are resursele. Am 500 de milioane din emisiunea de obligatiuni. Am un acord cu BERD de 475 de milioane pentru cele 1.850 de strazi, am un parteneriat strategic in derulare in momentul de fata cu BERD, urmeaza sa o dimensionam ca valoare pentru o linie de credit. BERD n-a dat nici unei administratii publice pana in momentul de fata, in Europa, nu numai in Romania, dar, prezentand proiectele pe care le am pentru capitala si perspectiva de dezvoltare a Bucurestiului, au agreat, in principiu, sa realizam un parteneriat strategic, ceea ce inseamna pentru mine garantia finantarii tuturor acestor proiecte pe care le am in momentul de fata. Dar, fara elaborarea unui studiu de fezabilitate, fara elaborarea unor proiecte tehnice, nu pot sa demarez licitatia pentru nici un obiectiv. Pregatirea unui proiect inseamna luni, chiar ani de zile pana in momentul in care il licitezi. Apoi, executia lui inseamna iarasi ani de zile.
In ceea ce priveste pasajul Basarab, am inteles ca s-a refacut proiectul. Acum el este definitivat?
Studiul de fezabilitate este gata, proiectul tehnic este gata, cu modificarile survenite in urma dezbaterilor publice si a exigentelor diverselor institutii care au avizat acest proiect. Am renuntat la linia de tramvai care venea pe Titulescu si mergea pe Grivita, pentru a reduce dimensiunea podului si a-l indeparta cat mai mult de case. Din punctul meu de vedere sau al consultantului, al proiectantului, lucrurile sunt in regula, am respectat toate prevederile legale in domeniu. Pe data de 15 decembrie 2005 a avut loc dezbaterea publica.
Cand incepe efectiv santierul podului de la Basarab?
Va pot da niste termene: 9 februarie 2006 este termenul de depunere a ofertelor, dar, mai departe, termenele nu mai pot fi controlate, pot aparea contestatii in instanta, dar eu sper ca procesul sa fie cat mai transparent, sa nu fie nici un fel de contestare, astfel incat, la jumatatea lunii martie, sa putem semna contractul, iar la sfarsitul lunii martie sa demareze lucrarile.
Ce ne asteapta in Bucuresti, odata pornite aceste proiecte de infrastructura?
Va spun adevarul. Bucurestiul va fi un oras din ce in ce mai blocat, din punct de vedere al traficului. Lucrul la o infrastructura subterana care nu mai suporta amanarea refacerii ei inseamna santiere ample. Sunt hotarat, cu toate riscurile, sa fac un lucru temeinic pana la capat. Toata refacerea infrastructurii stradale va fi precedata de refacerea infrastructurii subterane - canalizare, gaze, energie electrica, telefonie, apa curenta.
De ce pe stalpii care exista in oras, in piete cu atat mai mult, exista somoioage mari de fire?
Este o nenorocire. Sunt ilegalitatile pe care le intalnim la tot pasul in Bucuresti. Sa stiti ca putini oameni sesizeaza aceste lucruri. In general, omul se uita in jos. Acum facem un sistem de fibra optica si-i voi obliga pe toti furnizorii de utilitati sa foloseasca infrastructura subterana pentru aceste fire. Sper ca in 2006 pe Bd. Regina Elisabeta si pe Bd. Kogalniceanu, de la Universitate pana la Opera, sa terminam din punct de vedere al mobilierului stradal, al peisagisticii, al refacerii infrastructurii stradale si al trotuarelor, sa fie un exemplu pentru ceea ce inseamna regenerarea urbana in Bucuresti. Voi face un proiect pilot. In momentul de fata, am lansat in elaborare opt studii de design in privinta mobilierului stradal, in functie de incarcatura istorica, de dimensiuni. Specialistii au convenit ca trebuie sa avem opt tipuri de familii de mobilier urban. Sper ca pana in aprilie 2006 sa avem aceste studii de design, plus studiul de amplasament al mobilierului stradal si, odata cu refacerea infrastructurii stradale, cu studiul de amplasament, cu studiul de design, cu cel peisagistic, Bucurestiul sa arate, partial, altfel la sfarsitul mandatului meu.
Aveti in organigrama primariei un om care sa aiba grija de pomi, de flori, de iarba spatiilor verzi?
N-as putea sa tin un om numai pentru asta. Avem Administratia Lacuri si Parcuri si am Centrul de Planificare
Dar orice oras european are un peisagist, un om care gandeste ce copaci si ce flori ornamenteaza parcurile si strazile.
Nu. Eu prefer sa externalizez aceasta chestiune, nu pot sa ma bazez pe un singur om din punctul acesta de vedere. Trebuie sa am alternative de rezolvare a peisagisticii Bucurestiului. De aceea imi doresc sa cumpar de la specialisti acest serviciu, ca sa pot alege. Nu inseamna ca municipalitatea, administratia nu trebuie sa aiba in cadrul ei specialisti pe toate domeniile. Administratia trebuie sa aiba capacitatea sa aleaga cel mai bun serviciu.
Dar daca dvs. nu aveti bun-gust in ceea ce priveste pomii?
Dar avem arhitecti, avem o comisie tehnica de urbanism care este organul consultativ al primarului general, sunt cei mai buni arhitecti din Bucuresti, in care am mare incredere.
Ma dau batut in fata instantelor
Credeam ca ma felicitati.
Nu pot s-o fac, pentru ca ea exista in continuare. Bulevardele mari ale orasului arata ca la circ.
O sa se rezolve si aceasta problema. Am inceput cu monumentele istorice ale Bucurestiului. Am folosit o tactica care a dat rezultate. Nu m-am sfiit sa-i sun pe toti cei care utilizeaza aceste panouri pe cladirile istorice si sa fac apel la ei sa le dea jos. Hotelul Bulevard, un monument arhitectonic, a fost eliberat de publicitate pe baza unor discutii amiabile. In momentul de fata suntem intr-un proces de a reda Bucurestiului monumentele istorice, dupa care vom limita si celelalte panouri de pe cladirile Bucurestiului.
Dincolo de vorba buna, nu se poate da o lege?
Conform legii este infractiune. Toti cei care pun panouri fara aprobarea Primariei Capitalei sau a primariilor de sector comit o infractiune.
Si de ce nu-i amendati?
Din nefericire, instanta decide. Si aici, trebuie sa recunosc, nu am forta sa razbesc. In fata instantelor ma dau batut.
Adica vreti sa spuneti ca instantele dau castig de cauza celor cu publicitatea?
Eu sunt dezamagit de foarte multe decizii ale instantelor. Sunt oameni care castiga procese in instanta privind diverse spatii comerciale, neavand in viata lor contracte de inchiriere. Am puneri in posesie in Parcul Tineretului, prin hotarari judecatoresti care sfideaza legea.
Poate nu aveti niste juristi capabili sa va sustina in instanta.
Recunosc, capacitatea directiei mele juridice este limitata, din punct de vedere numeric - nu poate sa faca fata multiplelor procese pe care le are Primaria Capitalei - si trebuie sa recunosc ca si din punct de vedere al capacitatii, in fata caselor mari de avocati. Pentru ca salarizarea este cea care este, la mine vin tineri absolventi foarte bine pregatiti, dar fara experienta.
In schimb, primaria are energie sa faca recurs la casele care urmeaza sa fie retrocedate proprietarilor.
Juristul tanar, de 26-27 de ani - pentru ca imediat ce a trecut de 30 de ani pleaca din Primaria Capitalei, pentru ca viata ii ofera alta perspectiva -, daca nu face acest recurs, pe care dvs. l-ati amintit, vine Curtea de Conturi si ii pune in carca toate prejudiciile pe care ar putea sa le aduca Primariei Capitalei. I le pune lui in carca pentru ca nu si-a aparat corect sansele. Este iarasi o aberatie legislativa.
Schimbari in Piata Revolutiei
Da, am fost acolo, dar am fost singurul din acel grup care am spus ca nu-mi place.
Dar stiti ca, tehnic, instalarea acelui monument nu este in regula?
Oricum, eu acum am lansat un studiu de prefezabilitate pentru Piata Revolutiei. Am nevoie sa rezolv acel spatiu din punct de vedere al polului urban. Nu stiu daca acel obiectiv isi va mai gasi locul in Piata Revolutiei.
Vreti sa spuneti ca, daca faceti acolo o piata de oras european, dati jos “Teapa”?
E posibil. Daca specialistii care vor analiza studiul de fezabilitate si PUZ din Piata Revolutiei vor aprecia asa, este foarte posibil ca ea sa dispara. Acolo am nevoie ca in subteran sa-mi rezolv problema parcarilor in zona centrala a Bucurestiului, intre Hotel Hilton, Senat, Muzeul National de Arta, Palatul Regal. Am nevoie sa-mi rezolv problema unor functiuni publice, cum ar fi parcarile, cum ar fi primul nivel de spatii comerciale, trebuie sa fac zona administrativa, iar la nivelul solului trebuie sa dau putina viata, sa dau un pic de spatiu verde.
De ce intarzie lucrarile in centrul istoric?
Centrul istoric, in marea lui parte, este in sectorul 3. Liviu Negoita este unul dintre cei mai destoinici primari de sector din Bucuresti. De cand este primar in Bucuresti a facut foarte multe in sectorul pe care-l gestioneaza si impreuna vrem sa ne asumam centrul istoric. Practic, municipalitatea este cea care pune la dispozitie resursele pentru refacerea infrastructurii, dar asta nu inseamna ca rezolvam pe deplin problema centrului istoric. Trebuie in primul rand rezolvata infrastructura. In momentul de fata, in centrul istoric toata canalizarea este colmatata. De aceea, trebuie sa refacem intreaga infrastructura, dupa care sau in paralel sa ne gandim la consolidarea patrimoniului cultural pe care il avem in centrul istoric. Avem si o problema privind clarificarea regimului juridic. Sunt foarte multe litigii, foarte multe situatii neclare legat de regimul juridic al acestor case. Municipalitatea si Primaria Sectorului 3 vor rezolva problema infrastructurii, vor rezolva problema patrimoniului pe care il avem in proprietate, dar sunt si ceilalti proprietari. Aici am beneficiat de suportul extraordinar al PNUD, al Comisiei Europene, al Guvernului Olandei, al Bancii Nationale a Romaniei, sunt toti interesati, pentru ca mare parte din centrul istoric inseamna si centrul financiar al Bucurestiului. Investitorii privati ar trebui sa fie stimulati de ceea ce va deveni centrul istoric si sa intre intr-o relatie comerciala cu actualii proprietari. Oricum, cel putin in refacerea fatadelor, pentru ca tine de ambientul general, vreau sa ma implic, municipalitatea sa intervina si sa acordam un sprijin proprietarilor care nu au posibilitatea sa-si refaca fatadele.
Cum lucrati cu arhitectii si cu urbanistii din oras?
In fiecare miercuri, particip la sedinta Comisiei de Urbanism, cu putine exceptii, la toate intalnirile ei, unde se aduna crema arhitectilor din Bucuresti, si stau 4-6 ore de fiecare data. Pe de o parte, este un mod foarte eficient de a comunica cu ei, pentru ca eu sa inteleg din punct de vedere profesional care sunt punctele dansilor de vedere si dansii sa inteleaga de la mine ce imi doresc sa fac in Bucuresti.
Extinderea zonei metropolitane
Nu eu doresc acest lucru, ci specialistii. Important este, in viata unui politician, sa aiba capacitatea sa ia decizii, pe baza propunerilor specialistilor. Legat de proiectul extinderii zonei metropolitane, sigur ca asta vizeaza o evolutie in urmatorii 30-50 de ani, dar si crearea zonei metropolitane inseamna o derulare in timp. Eu imi doresc ca pana la sfarsitul mandatului meu sa gasim solutia administrativa sa rezolvam problema Bucurestiului si a comunelor limitrofe. Pentru ca toate comunele limitrofe se dezvolta haotic, limitand dezvoltarea unitara a orasului. Ce sa faci, sa sari peste aceste comune? Acest lucru tine de viziune. Daca nu intervenim acum, peste trei ani va fi mult prea tarziu.
In marginile orasului s-au ridicat tot felul de hale industriale, depozite. Cu ele ce faceti?
Asta e marea nenorocire. Bucurestiul in momentul de fata este incorsetat, limitat, pentru dezvoltarea lui in perspectiva. De aceea trebuie gandit spatiul in care va fi dezvoltat orasul. Este motivul pentru care am generat aceasta discutie despre zona metropolitana, pentru a avea garantia ca zonele limitrofe se vor dezvolta intr-o conceptie unitara. Daca eu voi inconjura Bucurestiul cu tot felul de hale industriale, de supermarketuri, l-am limitat, l-am strangulat. Practic, eu am obligatia morala sa ridic aceste probleme si, impreuna cu specialistii, sa gasim solutii. In privinta Canalului Bucuresti-Dunare, trebuie sa va spun ca nu numai specialistii de la noi din tara, ci si specialistii germani, cei care au facut canalul Rhin-Main, sunt foarte interesati de acest proiect. Dar vor sa vada un studiu de fezabilitate adevarat al autoritatilor romane, dupa care sunt foarte interesati sa vina ei, intr-un parteneriat public-privat, sa realizeze acest culoar de transport. Credeti ca intamplator, de la Marea Nordului la Marea Neagra, autoritatile europene au creat Culoarul 7 de transport european? Sigur ca aspectele logistice, in ceea ce inseamna afacerile mondiale, au un rol extraordinar de important. Si Bucurestiul, prin acest culoar, poate sa aiba niste beneficii uriase. Ganditi-va ca 50% din investitiile directe care vin in se realizeaza in Bucuresti. Eu trebuie sa le creez premisele sa-si reduca costurile prin asigurarea logisticii, ma refer la turism, pentru business, prin absolut tot ceea ce se poate realiza. Sigur, este un proiect de lunga durata. Nici n-am garantia ca el poate fi realizat in urmatorii 10-12 ani. Nu stiu ce vor face viitorii edili ai capitalei, cel putin eu cred ca imi fac datoria in momentul de fata sa las niste proiecte. Eu mi-am dimensionat exact mandatul: 1) sa identific prioritatile Bucurestiului, 2) sa vad ce pot rezolva in acesti ani si 3) care sunt resursele pe care le pot disponibiliza. Asta am facut in primele 6 luni de cand am preluat mandatul: am stabilit prioritatile, am stabilit proiectele, am stabilit finantarea si stiu exact ce pot sa finalizez in timpul mandatului meu. Dar, mai mult decat atat, am obligatia sa gandesc perspectiva de dezvoltare a orasului, care sa poata sa reprezinte un suport pentru cel care va veni la conducerea lui. Ca va dori sa le puna in practica, ca nu va dori, este dreptul lui sa faca acest lucru. Toate aceste perspective de dezvoltare ale orasului le fundamentez pe decizia specialistilor. Nu sunt deciziile mele, ci ale specialistilor.
Putem sa avem un oras mai bun decat cetatenii lui?
Ce ne puteti spune despre locurile de parcare?
Avem 22 de locatii centrale pentru parcari subterane, pentru care avem studiile de prefezabilitate lansate, sunt in elaborare. Practic, pentru rezolvarea parcarilor in Bucuresti, pe arterele secundare, vom incerca sa realizam un master plan care vizeaza sensurile unice. Intram in trotuare, pentru ca de regula avem trotuare care nu sunt utilizate la capacitate, destul de mari, le limitam - asa au facut Parisul, Londra, Viena - si incercam sa realizam locuri de parcare si pe stanga, si pe dreapta sensului de mers. In paralel, acolo unde se poate, realizam si parcari de referinta, cum este parcarea de la Unirea, unde, din nefericire, lucrurile nu stau foarte bine, pentru ca nici educatia noastra nu este aceea de a utiliza aceste facilitati. In ciuda pretului, pentru ca trebuie sa va spun ca pretul de parcare este acelasi cu al celor de pe strada, aproximativ 10.000- 15.000 lei lei ora de parcare, deci nu sunt preturi exagerate. Mai mult decat atat. Am pus la dispozitia riveranilor locuri de parcare gratis, dar nimeni nu se duce. Va trebui, invatam cu totii.
Imi aduc aminte ca una dintre primele masuri luate de Consiliul primariei, dupa realegerea lui Basescu, era facutul curateniei pe strazi, se stabilisera si niste amenzi - toata lumea fiind constienta ca fara pedeapsa nu ne poate intra in obicei sa fim curati.
Masura este in vigoare.
Dar stiti ce mizerie e pe strazi?
Important acum este cine constata acest lucru.
Cine constata?
Eu am un departament cu 24 de oameni.
Si cand s-a dat masura nu s-a gandit ca nu are cine sa constate?
Problema este ca aici trebuie sa intre in responsabilitatea primarilor de sector, care au si responsabilitatea curateniei in Bucuresti.
Dar aveti o consultare cu primarii, nu?
Sigur. In mare parte da, sper sa reusesc sa am cu toti o foarte buna colaborare. Eu vreau sa extind putin acea prevedere si vreau sa dau o parte din domeniul public in administrarea riveranilor, practic sa poata sa-l utilizeze, dar sa aiba si ei responsabilitatea intretinerii lui, obligativitatea mentinerii curateniei publice, dar sa poata sa si utilizeze parte din acest domeniu public.
Aveti caini?
Da.
Si-si fac nevoile pe trotuar?
Si le fac in curte.
Stiti ce vreau sa spun, ca e greu sa mergi pe trotuar fara sa calci in rahat de caine. E o imprejurare legata de un oras care nu este european.
Da, doamna, dar tine de cetatenii lui. Nu primarul plimba cainii in acest oras. Credeti ca putem sa avem un oras mai bun decat cetatenii lui? Am dat doua hotarari de Consiliu General. Prima, cu amenzi usturatoare pentru cei care preiau cainii din adaposturi si pe urma le dau drumul in strada, iar cealalta pentru cei care isi duc cainii la plimbare si ii lasa sa faca mizerie pe trotuar. Sigur, reglementarea exista, dar mai ramane sa vedem si cine o aplica. N-am naivitatea sa cred ca voi rezolva aceasta problema intr-un an sau doi. Dar am instituit masura, urmeaza sa se puna in practica.
Problema canalizarii
A fost o exagerare din partea mass-media...
D-le Videanu, eu am stat in Colentina patru ore pe marginea unei intinderi de apa din care tasnea apa de un metru.
Nu este vina Apa Nova in totalitate. Vina este a sistemului de canalizare a Bucurestiului, asa cum a fost proiectat. Ceea ce ati constatat dvs., ca tasnea, are urmatoarea explicatie: canalul principal n-a putut sa preia apa care a venit, apa care a venit a fost refulata inapoi, pentru ca presiunea din canalul colector principal era mult mai mare decat presiunea in canalele colectoare secundare. Asta este marea problema a Bucurestiului. Am spus ca am un proiect in momentul de fata pentru refacerea si completarea zonelor deficitare din punct de vedere al canalizarii, care va limita efectele precipitatiilor care vor mai veni la nivelul acesta. Dar problema pe fond se va rezolva dupa 10-12-15 ani. Eu imi asum riscul sa spun adevarul asa cum este. Nu pot sa-mi permit ca la sfarsitul mandatului meu sa vina cineva sa spuna: mincinosule, ai spus ca rezolvi problema in 2-3 ani. Nu se poate rezolva. Chiar daca as avea cele 3 miliarde de euro sa refac canalul colector central al Bucurestiului, deci numai canalul central, fizic n-as avea timp sa-l termin in trei ani. De aceea, din punctul de vedere al planurilor, incercam in momentul de fata sa limitam efectele in cartierele afectate, cum au fost Colentina in sectorul 3, Giulesti, Giulesti Sarbi, din sectorul 6, zona Tineretului, sa limitam efectele caderilor de precipitatii de marimea celor care au fost anul acesta, dar problema ramane, aceea a canalizarii Bucurestiului. Vorbeam de centrul istoric, unde e o drama, o nenorocire, si trebuie sa bagam sute de milioane in pamant, pe care bucurestenii nu le vor simti. Dar este obligatia noastra sa facem acest lucru. Sigur, la sfarsitul mandatului, s-ar putea sa mi se spuna: ai bagat banii in pamant.
Daca se va intampla iarna asta sa ninga cum a plouat in vara asta, ce ne facem?
Daca va ninge la nivelul precipitatiilor de asta-vara, va fi nenorocire, nenorocire! Am facut simulari impreuna cu cei care se ocupa de deszapezire in Bucuresti. In momentul acesta avem utilaje aproape dublu cat anul trecut, deci mult mai mare capacitate de interventie, dar eu sper, asa cum sunt previziunile, sa nu avem nefericirea unor precipitatii de intensitatea celor de asta-vara.
Dar de ce ar fi nenorocire daca sunt mai multe utilaje?
Ganditi-va: aproape 300 de litri pe metrul patrat in echivalent zapada inseamna cativa metri, 2, 3, 4, 5 metri cubi de zapada, ceea ce n-a avut niciodata. Trebuie sa va spun ca, pentru precipitatii normale, suntem pregatiti in momentul de fata. In plus, am solicitat tuturor celor care participa in procesul de deszapezire, societatilor de salubrizare sa aiba instalatii pentru preluarea cantitatilor de zapada si ducerea lor in Dambovita. Utilizam numai substante ecologice, pentru ca, in momentul in care avem cantitati mari de zapada, sa putem sa le preluam, nu numai sa cream culoare de acces, ci sa luam aceste cantitati si sa le ducem.
Nu prea sunteti vazut. La un moment dat, chiar s-a spus: “noi nu mai avem primar”. Si stiti ca v-am ales de frica lui Vanghelie.
N-am stiut ca m-ati ales de frica lui Vanghelie.
Bucurestenii voteaza politic, de 16 ani incoace, sa nu ia FSN, PDSR, PSD orasul. Nu stiati chestia asta?
N-am stiut. Sigur, nu ma simt suficient de onorat. Dar, asta este! Am preferat sa stau sa lucrez. Vreau sa va spun ca nu mi-am putut imagina ca voi sta 14 ore pe zi la primarie. Incerc sa ma armonizez cu echipa administrativa pe care o am in primarie, incerc sa comunic suficient cu ei, incerc sa-i fac sa inteleaga ca suntem o echipa. Am elaborat prioritatile, am stabilit proiectele, am stabilit studiile de fezabilitate, am demarat toate aceste lucruri, am gasit resursele de finantare. Sper ca bucuresteanul sa fie multumit la sfarsitul mandatului meu, decat sa stea sa ma vada pe sticla tot timpul spunand ce proiecte marete am eu pentru Bucuresti.
