322 la 108

 "Traian Basescu e un deseu politic toxic care trebuie fie incinerat, fie reciclat ." Am citat din Mircea Geoana, care pare sa fi descoperit mai nou un registru verbal de tip Ferentari. Virulenta iesita din comun a acestor declaratii e probabil un semn al ranchiunii enorme pe care liderul PSD i-o poarta inca presedintelui care l-a umilit la alegerile locale din Capitala din 2004. Dar pare sa fie mai mult de atat. Nu vorbesti asa decat daca esti increzator ca, prin manevrele subterane ale largii coalitii parlamentare, cei 322, Traian Basescu poate fi impiedicat sa revina la Cotroceni dupa referendumul din 19 mai. Cadrul formal e, de altfel, deja pregatit. Cu putina vreme in urma, Ion Iliescu cerea ca, dupa ce Traian Basescu a fost suspendat, sa se faca toate demersurile pentru a-l impiedica sa revina la Cotroceni. Zis si facut. Legea referendumului a fost intre timp modificata, lasand ultimul cuvant parlamentului, daca, asa cum se asteapta multa lume, referendumul cu pricina nu va fi validat pentru ca prezenta la urne nu va depasi limita de 50% plus unu din numarul total de alegatori.

 Avem aici o manifestare tipica a efectului 322 la 108. Dupa votul decisiv de la suspendare, coalitia antiprezidentiala pare imbatata de putere. Crede ca poate face orice si se comporta ca atare, fara sa puna mare pret pe curentele dominant dezaprobatoare din opinia publica: schimba  Legea referendumului dupa cum o "aranjeaza", imparte timpii de antena dupa acelasi principiu, fixeaza intr-o sambata ziua de vot, pentru a descuraja prezenta la urne. Si lista poate continua. O gluma recenta avansa ideea ca buletinul de vot va avea doar o casuta, aceea cu DA pentru demitere. Problema e ca, in ciuda unor exercitii chinuite de sofistica practicate in discursul lor de catre adversarii politici ai presedintelui, acestia sunt putin convingatori atunci cand incearca sa-si justifice deciziile. E si greu sa explici coerent cum poti justifica schimbarea regulilor in timpul jocului, pentru ca asta inseamna in ultima instanta amendarea Legii referendumului. Mai mult, in urma acestei decizii, ne ducem la vot pe 19 mai, fara a sti ce se intampla daca referendumul nu este validat: va fi organizat un altul, cand, in ce conditii?

 Pana la urma, raportul de 322 la 108 descrie plastic opozitia fata de reforma existenta la nivelul  establishment-ului autohton. Intra aici mai multe categorii: cercurile politice, o parte a elitelor din afaceri, mass-media intr-o proportie insemnata. Cuvantul "reforma" e probabil prea general, pentru ca unele schimbari sunt agreate, altele nu. Ce e sigur insa e ca foarte deranjante sunt in special functionarea "excesiv de autonoma" a justitiei si blocarea accesului privilegiat la marile resurse financiare, in special la proiectele finantate de la bugetul de stat si la fondurile venite pe filiera UE.

Dar pactul 322 la 108 mai exprima triumful politicii de tip Hrebenciuc. Ramane de vazut daca e unul de moment sau daca se va impune ca regula pe termen lung. In esenta, filosofia acestui tip de pact e una simpla: indiferent de asezarea ciclurilor electorale, puterea ofera intotdeauna si opozitiei un anumit acces la resurse si protectie juridica in ceea ce priveste anchetele penale sau controale din partea unor institutii de profil. Ceea ce inseamna ca, indiferent unde sunt afiliati, la putere sau la opozitie, politicienii romani de varf se vor bucura de confort si siguranta. Sigur ca pentru public sunt permise din cand in cand si unele actiuni punitive de fatada. Dar niciodata nu vor fi vizate varfurile politice sau piesele grele din elitele financiare, care, de multe ori, au un rol determinant, dar discret in luarea unor decizii importante de catre partidele politice autohtone. Intr-o astfel de logica, oameni ca Adrian Nastase, George Copos sau Dan Voiculescu ar trebui sa fie prin definitie de neatins.

Avem astfel explicatia profunda a zelului cu care coalitia antiprezidentiala se bate pentru a-l elimina pe Traian Basescu de pe scena politica, in ciuda faptului ca demersul ei e extrem de nepopular la nivelul opiniei publice. Pentru ca actualul sef al statului, in exercitiu sau suspendat, introduce note acute de incertitudine intr-un peisaj pe care politicieni ca Viorel Hrebenciuc sau Bogdan Olteanu, de exemplu, il doresc a fi in mod esential predictibil si lipsit de confruntari. Ca sa fim foarte sinceri, raportul 322 la 108 e probabil subestimat. Daca nu ar fi logica cu totul speciala a confruntarii politice extrem de dure care opune parlamentarii PD si PLD celor care apartin coalitiei ad hoc formata din PSD, PNL, PC, PRM si UDMR, numarul de 108 s-ar diminua cu siguranta.

 Ce se va intampla in continuare? Totul depinde de capacitatea lui Traian Basescu de a supravietui politic, adica de a mobiliza o majoritate clara a electoratului de partea sa. Daca el va reveni la Cotroceni dupa 19 mai (ceea ce presupune un referendum valid, deci o participare consistenta la vot), in ciuda faptului ca marja sa de manevra va fi evident mai restransa, se creeaza totusi conditiile pentru consolidarea unei redute politice PD-PLD, cu sprijin din partea societatii civile, capabila sa fructifice acest capital politic la seria de alegeri care va urma, incepand cu cele europarlamentare de la sfarsitul anului 2007, pana la cele locale sau generale de anul viitor. O coalitie care va avea un mandat imperativ pentru a continua demersurile promovate in 2005 si 2006, mai ales sub presiunea  Uniunii Europene, chiar daca nu trebuie sa ne asteptam la minuni. Alternativa o putem vedea la lucru in aceste zile in formula Vacaroiu-Tariceanu si inseamna, in esenta, impunerea ca regula a unui model de guvernare si operare politica bazat pe filosofia de tip Hrebenciuc.