De același autor
Devine tot mai clară strategia lui Victor Ponta și a aliaților săi politici de a contracara atenționările occidentale prilejuite de derapajele în privința statului de drept și criticile interne privind efectele asupra investițiilor prin extinderea apropierii de China și Rusia.
La sfârșitul săptămânii trecute, Avocatul Poporului, o simplă anexă PSD aflată practic în șomaj instituțional, de facto, în ultimele 18 luni, s-a trezit brusc la viață și s-a hotărât să facă investigații la Pungești. E un semn clar că Victor Ponta, care își exprimase public iritarea față de criticile occidentale prilejuite de modificările aduse Codului Penal și de o preconizată lege de amnistie, s-a hotărât să treacă de la declarații la fapte. Primul ministru s-a gândit să le spună astfel americanilor de la Chevron că criticile ambasadei SUA costă. E tipul de represalii economice la care recurge adesea Beijingul ca răspuns la declarații sau gesturi politice occidentale, precum întâlniri formale cu Dalai Lama, pe care le consideră ostile. Numai că România nu e China. Aici miza economică e până la urmă minoră, iar un astfel de comportament riscă să aducă în final mai multe ponoase decât foloase nu doar actualei puteri, ci și României în ansamblu.
E o schimbare de atitudine importantă. Și în vara anului 2012, și după aceea, Victor Ponta a preferat să pună accentul pe dezinformările opoziției, cu Monica Macovei în rolul negativ principal, mai degrabă decât să atace direct Bruxellesul, Washingtonul sau principalele cancelarii europene. Din acest punct de vedere, mult mai vehement a fost la acea vreme Crin Antonescu. Acum rolurile s-au schimbat, chiar dacă premierul nu a abandonat eforturile internaționale de PR, o dovadă fiind deplasarea la Johannesburg, a cărei miză principală a fost scurta întâlnire cu Obama, mijlocită de Tony Blair.
Asta nu înseamnă însă că vechile rețete de comunicare care acuză distorsiunile din presă și interpretările greșite au fost abandonate. Diversioniști abili, precum Eugen Nicolicea (al cărui premiu pentru asta, dar și pentru ceea ce va face în fruntea „Comisiei Călărași“ pare să fie un loc eligibil pe listele de la europarlamentarele de anul viitor!), au încercat să creeze impresia că în fapt nu s-a întâmplat nimic grav. Sigur, poți să te întrebi imediat: dacă așa stau lucrurile, de ce a fost nevoie să îngrămădești spre aprobare în parlament, înainte de sărbători, pe furiș, un pachet de legi importante? Dar astfel de nedumeriri se pierd adesea pe drum.
Și de această dată, reacțiile prompte și tranșante venite dinspre Washington, Bruxelles și principalele cancelarii occidentale par să fi blocat pe moment demersul USL, mai ales că, între timp, au apărut linii de ruptură importante în alianță între PSD și PNL. Dar e neclar câtă vreme această formulă va mai funcționa. Până la urmă, soarta lui Victor Ponta, ca președinte de partid și prim-ministru, depinde esențial de sprijinul baronilor din teritoriu și al altor actori cheie din arealul puterii. Or, scopul principal al acestora continuă să fie anihilarea amenințărilor din justiție care planează asupra lor. Cu siguranță, același tip de presiuni vin și din cercul apropiaților săi, precum Sebastian Ghiță, care îi asigură un generos suport mediatic și acces la resurse cu impact electoral.
În mod normal, principala opoziție față de acest gen de derapaje ar trebui să se coaguleze pe plan intern și să aibă un suport popular semnificativ. Cum însă românii par în marea lor majoritate destul de puțin preocupați de încălcări ale principiilor statului de drept, criticile autohtone la adresa puterii avansează preponderent ideea că astfel de derapaje descurajează investițiile străine, deci afectează nivelul de trai al populației. Aceasta este linia de discurs pe care Victor Ponta și ceilați lideri USL vor să o contracareze, spunând că, la urma urmei, ne putem lipsi de investițiile occidentale. Avem și alte surse. China, spre exemplu, care, după cum enunța sentențios Valeriu Zgonea, „ne tratează cu respect, ne privește ca parteneri egali“. Primirea triumfală a premierului chinez, venit la București pentru o întâlnire cu liderii țărilor din Europa Centrală și de Est, dorea să transmită populației și acest tip de mesaj. Ca să-l întărească, Marian Vanghele a anunțat între timp demararea unui proiect mamut pentru construcția a 25.000 de apartamente în Capitală împreună cu un investitor chinez. Iar pentru a întregi tabloul, o altă declarație recentă a lui Victor Ponta, care a trecut destul de neobservată, vorbea despre o relansare majoră a relațiilor cu Rusia în anul 2014.
Problema nu este demersul în sine de extindere a relațiilor comerciale cu China sau cu Rusia, o inițiativă de salutat, ci unghiul sub care liderii puterii văd lucrurile. Pentru ei, miza e de cu totul altă natură: aceea de a arăta atât occidentalilor, cât și criticilor din interior că marota că nu mai vin investițiile dacă este agresat statul de drept e falsă. Iată, sunt alții care nu ne pun niciun fel de întrebări pe această temă! Numai că un joc de acest gen nu e doar meschin, ci și extrem de riscant. Ne erodează masiv poziția în interiorul UE și în general în spațiul occidental, unde încrederea între parteneri e un element esențial. Din acest punct de vedere, ceea ce face, mai cu perdea, Victor Ponta la București seamănă în fond cu maniera în care procedează în aceste zile Viktor Ianukovici la Kiev. //
