De același autor
Într-o proporție considerabilă, sistemele bazate pe inteligență artificială ar putea înlocui contabilii, matematicienii, traducătorii, chiar scriitorii, și aproape 20% din întreaga forță de muncă din Statele Unite, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania și OpenAI. Locurile de muncă care presupun procesarea informațiilor – precum specialiștii în relații publice, grefierii sau inginerii blockchain sunt printre cele mai expuse.
OpenAI este compania care a realizat programul de inteligență artificială ChatGPT, lansat în noiembrie 2022, care a făcut o adevărată senzație la nivel mondial. Apariția acestuia a provocat în egală măsură entuziasm și anxietate. De pildă, în domeniul educației, unde imediat s-au făcut eforturi pentru a crea instrumente care să verifice dacă temele, eseurile, testele elevilor sau studenților nu sunt cumva produsul ChatGPT. OpenAI, cu sediul în San Francisco, a fost fondată în decembrie 2015 de către Sam Altman, în prezent directorul său executiv, și Elon Musk. După trei ani, Elon Musk a rupt însă legăturile cu compania, iar OpenAI a renunțat la obiectivele sale nonprofit inițiale.
Un moment important a fost investiția de câteva miliarde de dolari făcută anul acesta în ianuarie de către Microsoft, care ulterior a integrat GPT-4 în mai toate produsele sale. Microsoft, care are un parteneriat strategic cu OpenAI , a introdus deja tehnologia inclusiv în cunoscutul pachetul MS 365 (cu Word, Excel, Power Point etc.) și în motorul de căutare Bing, separat și în asociere cu browser-ul Edge, pentru operațiuni de căutare pe internet. La rândul său, Google a lansat un instrument de căutare similar și din 21 martie a permis accesul public la Bard, concurentul GPT-4, pe care însă nu l-a integrat în motorul său de căutare pe internet. Remarcabil, a venit imediat și răspunsul din China. MOSS, dezvoltat la Universitatea Fudan, este primul software chinezesc asemănător cu ChatGPT, iar gigantul tehnologic chinez Baidu a lansat un program similar pe 16 martie.
GPT-4 (ultima versiune a programului, lansată în martie anul acesta, care spre deosebire de versiunea anterioară este conectat la internet) face parte dintr-o categorie de programe de inteligență artificială generativă (GPT este acronimul de la Generative Pre-trained Transformer), sisteme sofisticate care produc conținut, de la text la imagini, care vor avea un impact enorm, transformativ, asupra tuturor industriilor, aproape, și a viitorului muncii. O demonstrație șocantă a fost oferită de către președintele OpenAI, Greg Brockman, care a scris de mână pe un șervețel de hârtie indicațiile pentru un website și l-a pus pe GPT-4 să scrie cod pentru a-l implementa. Ceea ce GPT-4 a și făcut cu succes, în câteva secunde. Cea mai recentă caracteristică avansată a programului este capacitatea acestuia de a primi instrucțiuni sub formă de text, imagine vizuală sau sunet, nu doar prin intermediul unei tastaturi. Programul de inteligență artificială poate acum să citească instrucțiuni și imagini, oricât de prost desenate, și să înțeleagă ce are de executat în baza acestora.
Dinamica extraordinară a schimbărilor din piața muncii sub impactul inteligenței artificiale a fost tema recentei conferințe WSJ Jobs Summit. În opinia participanților, locurile de muncă ale viitorului vor necesita o schimbare de mentalitate pentru angajați. „În loc să privească inteligența artificială generativă și alte programe de acest fel ca pe o amenințare, angajații ar trebui să accepte noile tehnologii ca pe o modalitate de a-i elibera de munca repetitivă, plictisitoare, și de a le amplifica punctele forte.” Numai că, dincolo de această retorică optimistă, dimensiunea impactului asupra oamenilor, inclusiv în plan emoțional, ar putea fi mult mai severă decât estimează participanții la conferință. După cum remarca un vorbitor, dacă privim în trecut, inteligența artificială generativă ar putea afecta capacitatea oamenilor de a folosi limbajul pentru a înțelege lumea înconjurătoare în același mod în care GPS-ul și Google Maps au afectat capacitatea oamenilor de a se deplasa fără ajutor într-un loc necunoscut. Dacă plecăm de la ceea ce spunea filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, „limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele”, atunci ar trebui poate să fim serios preocupați de felul în care inteligența artificială ne va afecta existența. Pe toate dimensiunile, societal, în relațiile interumane, în politică și guvernare, în domeniul militar și în geopolitică.
Acesta este probabil și motivul pentru care o serie întreagă de personalități din zona tehnologiei, între care Elon Musk și cofondatorul Apple, Steve Wozniak, alături de cercetători de vârf din domeniul inteligenței artificiale, au lansat o scrisoare deschisă, „Pauză pentru experimentele gigantice de inteligență artificială”, în care cer o oprire temporară în dezvoltarea și introducerea unor noi instrumente bazate pe inteligența artificială. Un moratoriu de cel puțin șase luni care ar oferi industriei răgazul să agreeze standarde de siguranță pentru a preveni potențialele prejudicii provocate de cele mai riscante tehnologii bazate pe inteligența artificială. „Am ajuns în punctul în care aceste sisteme sunt suficient de inteligente pentru a putea fi folosite în moduri periculoase pentru societate”, crede unul dintre semnatari, Yoshua Bengio, directorul Institutului de învățare a algoritmilor din Universitatea din Montreal. „Pe care încă nu le înțelegem.”Top of FormBottom of Form Scrisoarea nu solicită încetarea cercetării în domeniul inteligenței artificiale, ci doar oprirea temporară a dezvoltării unor sisteme mai puternice decât GPT-4, inclusiv următoarea generație, GPT-5.
E însă greu de crezut că scrisoarea va avea un efect concret, dincolo de valurile mediatice pe care le-a stârnit. Ambițiile sunt enorme. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Satya Nadella, CEO Microsoft, declara că se vor mișca rapid în această direcție, vorbind despre o provocare deschisă la adresa lui Google, a cărei dominație în materie de căutări pe internet Microsoft vrea să o conteste prin Bing. „Este nefericit să privim lucrurile ca pe o cursă a înarmărilor”, este de părere Max Tegmark, președintele Future of Life Institute, profesor de fizică la Massachusetts Institute of Technology. „Este mai degrabă o cursă a sinuciderilor. Nu contează cine va ajunge primul acolo. Înseamnă doar că omenirea în ansamblu ar putea pierde controlul asupra propriului destin.”
Avertismente similare, previziuni tulburătoare au fost lansate și în trecut privind felul în care ar putea arăta societatea viitorului. Fără efect, după cum se vede. De pildă, Stephen Hawking avertiza într-un interviu pentru Wired din 2017 că inteligența artificială „ar putea înlocui oamenii cu totul”, iar la Web Summit-ul de la Lisabona din același an spunea că „nu știm dacă inteligența artificială ne va ajuta enorm sau ne va ignora, dacă ne va marginaliza sau chiar ne va distruge”. La fel, într-un articol publicat în 2019 în The Atlantic, Henry Kissinger avertiza și el că, „filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregătită pentru provocarea reprezentată de inteligența artificială”.
Numai că e greu de crezut că, mai ales sub impactul competiției geopolitice, astfel de apeluri și avertismente vor fi ascultate. „Cine va stăpâni inteligența artificială va stăpâni lumea”, spunea cu câțiva ani în urmă Vladimir Putin. Afirmație cu atât mai valabilă astăzi, în contextul competiției geopolitice care opune în principal China Statelor Unite. Tehnologia va defini viitorul geopoliticii, scrie și Eric Schmidt, fost CEO Google, în Foreign Affairs. „Capacitatea de a inova mai repede și mai bine - fundamentul pe care se bazează acum puterea militară, economică și culturală - va determina rezultatul competiției între marile puteri, între Statele Unite și China. Evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale, în special, nu numai că deblochează noi domenii de descoperire științifică, ci și accelerează, chiar, acest proces. Inteligența artificială supraalimentează capacitatea oamenilor de știință și a inginerilor de a descoperi tehnologii din ce în ce mai puternice, favorizând progresele în inteligența artificială însăși, precum și în alte domenii - și remodelând lumea în acest proces”.
În 2017, Beijingul își anunțase deja planurile de a deveni liderul mondial în domeniul inteligenței artificiale până în 2030. Și este posibil să atingă acest obiectiv chiar mai devreme, avertizează Eric Schmidt. Care crede că e vorba de un pericol existențial pentru America și pentru Occident, în general. Deocamdată, China a devenit lider mondial în domeniul tehnologiei de supraveghere bazate pe inteligență artificială, pe care o folosește pentru controlul intern al populației, dar o și vinde guvernelor autoritare din străinătate pentru a le atrage în sfera sa de influență. Mai mult de atât, un studiu recent întreprins de Australian Strategic Policy Institute (ASPI), un think tank specializat în domeniul securității, a constatat, după ce a analizat apărarea, spațiul, energia și biotehnologia, că Beijingul are un „avans uimitor” în 37 dintre cele 44 de tehnologii critice și emergente, în timp ce democrațiile occidentale pierd teren în competiția globală pe aceste domenii.
Probabil că lucrurile nu sunt definitiv tranșate, însă, pe toate dimensiunile, de la transformările majore din societate, piața muncii e un exemplu, la capacitatea modelului de guvernare occidental și a actualei ordini mondiale de a supraviețui acestui enorm impact reprezentat de inteligența artificială, ne așteaptă, chiar în viitorul apropiat, provocări de dimensiuni incredibile.
