G20: Trump vs. restul lumii

19 dintre participanți s-au aflat în opoziție deschisă cu America pe tema comerțului internațional și a schimbărilor climatice.

Alexandru Lazescu 11.07.2017

De același autor

 

În timp ce liderii reuniți la Hamburg pentru în­tâlnirea G20 asistau la un concert de muzică clasică, găzduit de noua și cocheta sală Elb­philarmonie, străzile orașului luau li­te­ral­men­te foc. Manifestanți violenți, anticapitaliști, antiglobalizare, atacau cordoanele de jan­darmi și jefuiau și distrugeau ma­gazine și autoturisme. Acest gen de „întâmplări“ au de­ve­nit un adevărat ritual. De multă vreme grupuri radicale stângiste anarhiste se adună de pe tot globul pentru a per­turba astfel de reuniuni glo­bale. Der Spiegel chiar se în­treabă dacă merită să fie organizate astfel de summit-uri în care numărul relativ mare de participanți face ca rezultatele finale con­cre­te, dincolo de oportunitățile de socializare și de întâlnirile bilaterale dintre lideri mondiali de prim rang să fie mai degrabă discutabile.

 

Din acest punct de vedere, singurul rezultat concret al reuniunii G20 de zilele trecute a fost acela că a reliefat o premieră în do­me­niu: practic, 19 dintre participanți s-au aflat în opoziție deschisă cu America în chestiuni globale considerate majore, precum comerțul internațional și schimbările climatice. Iată de ce mulți observatori, între care și fostul secretar american al Trezoreriei, Lawrence Sum­mers, văd această ruptură drept un sim­p­tom al dezagregării ordinii internaționale post­belice edificate sub bagheta SUA. „O cor­po­rație ar fi înlocuit ime­diat un președinte cu un com­por­ta­ment atât de ciudat și extr­a­vagant ca Trump“, scrie Sum­mers în Financial Times.

 

Dar ce rămâne după summit-ul G20 de la Hamburg? Mai de­grabă evenimente cola­te­ra­le acestuia. Precum discursul lui Donald Trump de la Var­șo­via, întâlnirea Trump-Putin, acordul de comerț dintre UE și Japonia (care acoperă aproape 40 de pro­cente din schimburile comerciale globale), anunțat în preziua începerii conferinței, sau ciocnirile violente de pe străzile orașului.

 

La limită, elementele definitorii pentru atmos­fe­ra de la reuniunea la vârf din Germania ar putea fi descrise plecând de la două tabele relevante. Din primul aflăm că, în 2016, de­fi­ci­tul comercial total al Statelor Unite în raport cu celelate țări din grupul G20 a fost de 738 de miliarde de dolari (între care 327 de mi­li­arde de dolari cu China, 104 miliarde de dolari cu Mexicul, 66 de miliarde de dolari cu Ger­mania, 63 de miliarde cu Japonia). Al doilea tabel sintetizează rezultatele unui sondaj de opi­nie realizat de Pew Research Center pe un eșantion de 40.448 de persoane din 37 de țări. Iar din el aflăm că Statele Unite sunt astăzi privite favorabil de doar 49 de procente din cetățenii acestor țări, față de 64% la sfârșitul președinției lui Barack Oba­ma. Motivul e Donald Trump. În Germania, doar 11 procente îl privesc favorabil („au încredere că va face ceea ce trebuie pe plan internațional“), în Franța doar 14 procente, în Japonia 25 procente, mai puțin de 20 pro­cente în Coreea de Sud și doar 22-23 pro­cente în Canada și Marea Britanie. Or, toate aceste state sunt aliați tradiționali ai Americii, iar în unele dintre ele, precum în Germania, Coreea de Sud sau Japonia, există contingente militare americane semnificative.

 

Cifrele de mai înainte transmit mesaje com­plementare. Pe de o parte, dorința lui Donald Trump, exprimată deschis de sloganul său, „America First“, de a corecta dezechilibrele co­merciale, pare mai mult decât justificată. Dar maniera sa brutală de a o spune are drept rezultat masiva sa lipsă de popularitate pe plan internațional. Însă, dacă declarații be­li­coase sunt ușor de făcut, e mult mai com­plicat să obții rezultate concrete. Din cel pu­țin două motive. Primul: celelalte mari puteri economice nu stau pasive, reacționează. Aco­r­dul UE-Japonia e un exemplu în acest sens, iar rezultatul e contrar dorințelor lui Trump, pentru că înțelegerea cu pricina îi va afecta negativ direct pe fermierii și pe producătorii de automobile americani. În al doilea rând, dezechilibrul comerical masiv al SUA are în ma­re măsură cauze interne: încu­ra­jați de ofer­tele financiare generoase, ame­ri­ca­nii chel­tu­iesc mult și nu economisesc deloc (spre deo­sebire de germani, japonezi sau chi­nezi). Mulți economiști consideră, de altfel, că pon­de­rea enormă a consumului intern în PIB (70 de pro­cente) e greu sustenabilă pe ter­men lung.

 

Donald Trump a venit la Hamburg după ce a ținut un discurs important la Varșovia, în ca­re a dorit să transmită ideea fundamentală că civilizația occidentală merită și trebuie apă­ra­tă, iar America va continua să rămână un ac­tor esențial în bătălia pentru prezervarea idea­lurilor de libertate și democrație. Problema e că prin tot ceea ce a făcut până acum el nu a făcut decât să dinamiteze coerența lumii occidentale, capacitatea acesteia de a se opune amenințărilor la adresa ei, lucruri de care se declara atât de îngrijorat în discursul său din capitala Poloniei. Prin renunțarea la acorduri strategice, precum TPP, Trump do­vedește că nu pare să înțeleagă cât de im­portantă e dimensiunea geopolitică a schim­burilor comerciale internaționale, China fiind un exemplu de manual din acest punct de ve­de­re. Tendințele izolaționiste pe care le pro­mo­vează Trump și lipsa sa masivă de pop­ula­ri­ta­te pe plan internațional (care îi stimulează pe liderii altor țări, chiar teroretic prietene, să i se opună) par să ducă, inevitabil, către ceea ce Robert Samuelson descrie în Washington Post drept „o extraordinară capitulare voluntară în materie de putere și influență a Americii“

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22