De același autor
Dupa votul din Camera, Tratatele vor fi supuse votului din Senat, care este mai mult formal si nu va fi supus dezbaterii parlamentare. Pentru ca ratificarea sa fie completa, Tratatele de Aderare vor fi promulgate de Regina Olandei.
Înaintea votului din Camera, Partidul Socialist a depus o motiune prin care a cerut amanarea ratificarii de catre Olanda a Tratatelor pana la publicarea Raportului din primavara al Comisiei Europene. În cadrul motiunii, au fost invocate cazurile de coruptie din fostul PSD (nominalizandu-se doi demnitari, Adrian Nastase si Miron Mitrea), dar si anchetarea unor membri ai actualului Executiv. Alte obiectii ridicate au fost legate de reforma din sistemul judiciar si administratia interna, securizarea frontierelor, problemele din domeniul veterinar si respectarea drepturilor omului.
Purtatorul de cuvant al CDA, Jacob Jan van Dijk, a propus, ca alternativa, activarea clauzei de salvgardare pentru Romania, în domeniul combaterii coruptiei si al reformei sistemului judiciar. La randul sau, ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Atzo Nicolai, si-a exprimat optiunea pentru activarea clauzei de salvgardare, considerand ca este cea mai eficienta metoda de presiune exercitata de Uniunea Europeana pentru cele doua tari.
Crestin-democratii si socialistii, la care s-a alaturat si Lista Pim Fortuyn, au propus introducerea unor restrictii Romaniei si Bulgariei în primii doi ani de dupa aderare, pentru a stopa fenomenul migratiei fortei de munca spre Olanda.
Surprinzator, Bernard Bot, cel care afirmase, în urma cu o luna, ca “Tratatul Constitutional este mort pentru Olanda”, s-a exprimat în favoarea aderarii Romaniei. Contrazicandu-si proprii colegi de partid, Bot a subliniat ca Olanda nu ar avea decat de castigat de pe urma aderarii Romaniei si Bulgariei, cele doua tari devenind piete de desfacere pentru spatiul european, ceea ce va contribui la cresterea stabilitatii în zona. Mai mult, Bernard Bot si-a exprimat optimismul în ceea ce priveste rezultatele Raportului Comisiei Europene din primavara acestui an, referitoare la performantele celor doua tari.
Ministrul de Externe olandez a tinut totusi sa sublinieze faptul ca, pe viitor, tara sa nu va mai accepta tratate comune si nici formularea unor termene fixe, amintind ca Olanda s-a opus aderarii în tandem a Romaniei si Bulgariei. O pozitie similara a avut atat purtatorul de cuvant al CDA, Jacob Jan van Dijk, cat si premierul olandez, Jan Peter Balkenede. Van Dijk a marturisit ca CDA ar fi aprobat Tratatul Bulgariei, nu însa si pe cel al Romaniei, iar premierul Balkenede a afirmat ca Bulgaria este o victima a criticilor Olandei, desi, în fapt, ele vizeaza Romania. De altfel, în Parlamentul de la Haga, referirile la Bulgaria au fost putine, dezbaterea concentrandu-se asupra imperativelor de monitorizare în continuare a angajamentelor europene asumate de Romania.
Aceste pozitii critice adoptate de responsabilii olandezi au venit pe fondul unui curent popular predominant antiextindere, care a condus anul trecut la respingerea Tratatului Constitutional. Mai mult, ultimele sondaje arata ca olandezii se pronunta în proportie de peste 60% împotriva aderarii Romaniei si resping ideea largirii europene.
De aceea, oficialii de la Haga doresc, pe de o parte, sa mentina existenta unui curent eurosceptic si de limitare a extinderii în Europa, iar, pe de alta parte, încearca sa evite plasarea Olandei într-o pozitie “ingrata”, în conditiile în care exista o tendinta majoritara din partea guvernelor UE de sustinere a aderarii Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007.
