De același autor
Votul de joi (9 februarie, n. red.) a demonstrat o opozitie care exista in acest moment in Romania si care a existat in toate tarile care au facut acest efort de modernizare a sistemului judiciar. Din fericire pentru noi, votul de ieri nu anuleaza cu nimic efectele ordonantei de urgenta, care ramane in vigoare si, prin urmare, activitatea DNA. Mai mult decat atat, ministrul Macovei a identificat solutia imediata de remediere, in cazul in care parlamentul respinge a doua oara OG, dar nu cred ca se va intampla asa.
Totusi, semnalul a fost negativ. Comisia a reactionat imediat, spunand ca este un pas inapoi.
Comisia a tras semnalul de alarma binemeritat si, in acest moment, s-a dovedit foarte clar ca anumite partide politice sustin procesul de integrare a Romaniei in UE doar la nivel declarativ. Votul negativ dat acestui proiect dovedeste ca exista in continuare cercuri, grupari carora nu le convine ca se face dreptate. Ele n-au inteles ca justitia e mai presus de orice si poti fi demnitar sau om de rand, ea trebuie aplicata in mod egal tuturor.
Surpriza neplacuta a fost ca ordonanta a picat pe mana senatorilor puterii, o dovada ca este o problema acolo.
Este o dovada ca in Senatul Romaniei, cei care au fost prezenti nu vor dreptate in Romania, iar cei care au fost prezenti si au votat impotriva acestei legi nu au nimic de-a face cu Romania sau cu interesele ei. Integrarea europeana este un obiectiv pe care toata lumea si l-a asumat, putere, opozitie, inclusiv PRM. PSD n-avea voie sa faca lucrul acesta, chiar daca d-l Nastase este anchetat in acest moment. DNA este o institutie care n-a fost creata pentru a fugari pe cineva, ci este dedicata anchetarii, atunci cand exista dovezile necesare, a acelor demnitari suspectati ca ar fi corupti.
Dar de ce au lipsit senatorii din partea puterii?
Chiar daca au lipsit, votul pentru o astfel de lege trebuie sa fie in unanimitate. N-aveau voie nici macar sa se abtina pe fond, pentru a pica o lege care nu face altceva decat sa conduca la restructurarea sistemului judiciar in Romania. Mesajul cel mai negativ este acela ca una spunem si alta facem.
Explicatiile astea pe care mi le dati mie pot fi suficiente pentru oficialii de la Bruxelles?
Eu am convingerea ca legea va trece intr-un final, chiar cu acest derapaj de la Senat. Dar, din nefericire, sau poate din fericire, unii si-au dat arama pe fata si au aratat cat de tare sunt preocupati de viitorul Romaniei.
Legile justitiei ne scapa de steguletele rosii
In afara de chestiunea justitiei, care este problema, la fel de fierbinte, in discutiile pe care le aveti la Bruxelles?
Dupa Raportul din octombrie au fost mai multe zone de preocupare, mai multe steglete rosii referitor la masuri pe care Romania le avea de indeplinit. Una era aceasta: reforma sistemului judiciar si prevenirea si combaterea coruptiei. A doua era legata de protectia frontierelor si implementarea planului Schengen. O alta, in egala masura importanta, era cea legata de cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune si, nu in ultimul rand, erau masurile legate de agricultura si sectorul sanitar-veterinar. Doua dintre ele vizeaza clar, vizau adica, la momentul respectiv - o sa va explic si de ce spun vizau - activarea clauzei de amanare. Vorbim aici despre justitie si securizarea frontierelor. Celelalte doua, legate de capacitatea administrativa si masurile pentru crearea structurilor pentru platile in agricultura si cele din sectorul sanitar-veterinar, nu sunt atat de periculoase din punctul de vedere al amanarii datei aderarii, dar sunt importante pentru ca de indeplinirea lor depinde cat de bine va putea Romania sa foloseasca cele 30 de miliarde de euro care vor veni incepand cu 1 ianuarie 2007. Din octombrie pana acum, au fost facute progrese foarte mari, atat in domeniul justitiei, cat si in domeniul afacerilor interne. Tot pachetul legislativ de adoptare, care este deja in implementare in acest moment la Guvernul Romaniei, sunt convinsa ca va conduce la o apreciere pozitiva, care sa indeparteze steguletul rosu aferent clauzei de amanare. Raman in continuare, desi mai avem timp pana la sfarsitul acestui an, masurile legate de capacitatea administrativa si cele doua sectoare, agricultura si siguranta alimentara, unde cuvantul-cheie este crearea de structuri, angajarea de oameni, pregatirea lor si infiintarea de noi agentii care sa gestioneze mai departe aceste forte.
Am vazut ca ati anuntat o multime de posturi care vor fi scoase la concurs si care vor putea fi ocupate de oameni tineri.
A fost un efort foarte mare pe care l-a facut Guvernul Romaniei. Sunt peste 8.000 de oameni care vor fi angajati in perioada urmatoare, fara a creste efortul bugetar. E un lucru extrem de important.
Care va fi salariul, este interesant pentru un om tanar care ar fi interesat de asa ceva?
Toti cei care lucreaza in structurile de absorbtie a fondurilor comunitare beneficiaza de salariul aferent functiei publice pe care o vor ocupa, pentru ca vor fi functionari publici cea mai mare parte dintre ei, foarte putini vor fi personal contractual si, peste salariul aferent functiei publice, beneficiaza de un spor de 75%. Pe langa acestia, conform unei ordonante de urgenta pe care guvernul a adoptat-o odata cu decizia de a angaja toti expertii necesari in perioada imediat urmatoare, de un tratament egal se vor bucura si oamenii din structurile publice centrale si locale care se ocupa de gestionarea altor surse de finantare decat cele europene - ma refer la imprumuturile de la Banca Mondiala, Banca Europeana de Investitii, BERD, tocmai pentru a nu crea discrepante salariale si a stimula la un moment dat migratia expertilor dintr-o zona in cealalta.
Tratatul de Aderare a trecut de o serie de parlamente, nu insa de cele ale Germaniei si Frantei. Opinia publica din aceste tari nu e prea favorabila romanilor.
Opinia publica din statele membre reactioneaza, as spune, nu atat de mult la ceea ce face Romania in acest moment. Poate sa utilizeze Romania ca instrument pentru a se indrepta impotriva politicienilor sai. In momentul in care am preluat acest minister, am realizat faptul ca in general problematica afacerilor externe este departe de cetateni, vorbim intr-o limba pe care o intelegem noi, cei 303 de oameni din acest minister. E adevarat ca din limbajul acesta extrem de tehnic rezulta masuri care se aplica, dar care, nefiind explicate si adaptate pana la urma la nevoile cetateanului, indiferent de statul in care este membru cetateanul, ele produc efecte negative. Votul negativ pe care olandezii si francezii l-au dat Tratatului Constitutional a fost impotriva politicienilor, care le-au explicat cu totul altceva oamenilor despre UE decat urma ea sa fie sau era ea in esenta. Acesta este si motivul pentru care pe noi ne auziti foarte des vorbind despre costurile integrarii, despre faptul ca procesul de integrare nu inseamna sa curga lapte si miere pe strazi, despre faptul ca greul va incepe dupa 1 ianuarie 2007. Dar stabilim si un jalon. In urmatorii 10 ani, cu siguranta de data aceasta, Romania va ajunge la un nivel de dezvoltare care ne va uimi si pe noi. Asta nu inseamna ca suntem bananieri, ca suntem subdezvoltati, dar vrem sa ajungem la acelasi nivel cu celelalte state europene, pentru ca acesta este obiectivul nostru. Atunci e clar ca opinia publica reactioneaza. In unele tari membre exista reactii adverse fata de libera circulatie a persoanelor. Din punctul de vedere al cetatenilor straini, inseamna ocuparea locurilor de munca ce li se cuvin lor. Desi pe fond lucrurile sunt cu totul diferite, dar, cum explicatia nu a fost suficient de buna, reactia a aparut imediat. Nu tebuie sa uitam in acelasi timp specificul cultural al fiecareia dintre aceste tari. Si atunci, exista astfel de reactii, de reticente. Ce stim noi cu siguranta este ca Romania, pentru a atinge acest obiectiv, nu poate sa faca decat un singur lucru: sa-si indeplineasca angajamentele din Tratat si sa demonstreze prin aceasta realizare ca, odata intrata in UE, nu va fi o povara pentru UE, ci, dimpotriva, va fi un sprijin.
Cainele de paza al Tratatului de Aderare
Guvernul este preocupat de imaginea Romaniei asa cum este reflectata ea in opinia publica in tarile care urmeaza sa ratifice Tratatul de Aderare, are o politica anume? Ma gandesc la mass-media din Occident.
Din pacate, “beneficiem” de o imagine pe care ne-am distrus-o, nu ne-am creat-o in ultimii ani si deseori este o imagine care nu reflecta nici pe departe Romania reala. Impreuna cu Agentia de Strategii Guvernamentale, in acest moment noi lucram la un proeict de promovare atat a masurilor legate de integrarea europeana in interiorul tarii, pentru ca este nevoie in primul rand sa-i informam pe romani despre efectele integrarii, dar si in plan extern. Sper ca aceasta preocupare sa dea roade. In paralel, pana la definitivarea si pornirea efectiva a acestei campanii, pentru ca ea e o solicitare a premierului pornita acum 3 saptamani, ministerele, in parte, si nu numai ministerele, promoveaza imaginea Romaniei, ori de cate ori mergem in strainatate, prezentand progresele pe care le facem. Dar sunt constienta ca nu e suficient si ca acest plan trebuie clar imbunatatit.
Cum lucrati cu ministerele?
Noi suntem cainele de paza al Tratatului de Aderare. Suntem in interiorul guvernului acea institutie putin iubita, dar absolut necesara, care sta de veghe. Avem un rol extrem de important, pentru ca urmarim toate masurile care trebuie consemnate in conformitate cu angajamentele luate in Tratatul de Aderare. De cand Romania a semnat Tratatul, ne ocupam impreuna cu ministrul Afacerilor Externe de stabilirea pozitiilor Romaniei in institutiile europene, in consilii, comisii, chiar daca avem doar statutul de observator activ, noi suntem cei care pregatim si lucram acum la punerea in practica a programului pentru aplicarea strategiei de la Lisabona. Noi aplicam acum acea procedura de prenotificare, adica traducerea si asezarea intr-o anumita matrice a intregii legislatii romanesti, armonizata cu cea europeana, si transmiterea ei catre UE, motiv pentru care avem si pe zona aceasta, impreuna cu Institutul European, o sarcina gigantica de realizat pana la sfarsitul acestui an. Tot la noi este unitatea pentru SOLVIT, solutionarea pe cale amiabila a eventualelor “conflicte de interese”, care ar putea aparea intre o anumita actiune de tip economic din Romania si din unul dintre statele membre, pentru a nu ajunge in instanta. Tot la noi este unitatea de Infringement, sunt foarte multe lucruri care se intampla simultan, grele, minutioase, foarte importante pentru Romania si pe care, dupa aceea, din limbajul acesta tehnic noi trebuie sa le impunem in ministerele de linie intr-un limbaj cat se poate de uman, pe intelesul tuturor. Ministerele pun in practica, preiau acquis-ul, implementeaza legislatia. Noi avem grija ca tot ceea ce se face sa fie in conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. Si aici, cand vorbesti despre un minister, de obicei nu vorbesti doar despre unul, pentru ca o masura pe care un minister o ia poate sa aiba implicatii in activitatea altor ministere. Si atunci, paleta sau zona de actiune este foarte larga. Norocul mare e ca suntem in fata unui guvern responsabil si chiar daca, uneori discutand despre ceea ce avem de facut, putem discuta in contradictoriu, finalul este pozitiv, pentru ca se adopta masura corecta.
Cine se opune integrarii?
De cand lucrati aici, mai ales in perioada asta in care turatia a crescut, ati identificat forte care se opun integrarii in UE?
Raspunsul este da. Si aici sunt doua sau poate chiar trei categorii. Este categoria celor care inteleg ca a apartine la familia europeana inseamna respectarea regulilor, deci mai putina marja de manevra, nu coruptie, nu ajutoare de stat. Exista categoria a doua, a celor care, aparent, spun ca sustin procesul de aderare si sustin Romania, dar, in fapt, chiar daca spun lucrul acesta, au o agenda proprie, personala si paralela cu a Romaniei. Aici n-as spune ca este o opozitie efectiva la aderarea Romaniei, este doar o frana pentru a-si negocia niste beneficii. Si exista o a treia categorie, lobby-stii care, pentru o tema data, nu precupetesc nici un efort pentru a obtine rezultatul final pe care ei il urmaresc. In toate cele trei cazuri este suficient sa intelegi ce urmareste fiecare dintre grupari in parte si sa nu uiti ca tu, ministru al Integrarii, ai o sarcina - sa impingi lucrurile pentru ca Romania sa devina stat membru al UE.
Ar fi posibil ca anul acesta sa se produca un accident, de exemplu, de tipul mineriada, in ghilimele sau fara ghilimele, gandindu-ma la categoriile care inca mai negociaza de pe pozitii proprii?
Chiar daca mai exista, nu sunt atat de puternice. Bine, nu vreau sa spun ca nu trebuie luate in seama. Dar Romania e puternica in acest moment si e pe calea cea buna, asa incat astfel de accidente n-au cum sa se petreaca. Mai precis, lucrurile sunt sub control.
Exista o nemultumire, si din partea societatii romanesti, oameni de rand, dar si cei mai cultivati, privind limbajul extrem de tehnic. In cele din urma, apartenenta la UE tine de o viata concreta a fiecarui om si care se spune ca este mai buna. De la imaginea raiului pe pamant, a aparut un fel de spaima, cu porcul, cu cipul, dar si cu scumpirea vietii. Cum va ganditi sa faceti o comunicare cat mai corecta si cat mai apropiata de adevar?
Comunicarea o facem cu totii. Pana la urma este o responsabilitate nu numai a noastra, ci a tuturor celor care inteleg acest proces. Ma bucur ca mi-ati amintit episoadele cu cipuri si porci etc. Din fericire pentru noi, s-a dovedit faptul ca romanul este inteligent si reuseste sa vada care este granita dintre fatalitate si realism si toate aceste speculatii s-au stins repede, fara a crea probleme mult mai mari. E clar ca in aceasta explicare omul chiar trebuie sa inteleaga de ce se intampla un anumit fenomen. Ei bine, prima oara cand am discutat despre crotalierea animalelor si despre trasabilitate, am ascultat vreo cinci minute, fara sa inteleg. Am intrerupt sedinta si am rugat sa vorbeasca cat se poate de romaneste ca sa intelegem toti. Si atunci am inteles ca si porcul, si vaca, si oaia trebuie sa aiba acel cercel in ureche, pentru ca numarul pe care il are pe cipul respectiv, pe cercelus, intra intr-o baza de date pe care o are veterinarul. Ceea ce este un lucru pozitiv, pentru ca veterinarul este obligat, conform unui contract, sa vada animalele, sa se preocupe de ele si tot veterinarul comunica atunci cand animalul se imbolnaveste sau cand este sacrificat, de aceea va trebui sa fie sacrificat in anumite locuri, iar la momentul sacrificarii lui, in baza numarului de pe cercelus, el este scos din baza de date. Si aici am aflat ce inseamna trasabilitate. Este drumul pe care il parcurge animalul de cand se naste, insotit el de catre veterinar toata viata sa, pana cand moare si cum apare el in circuitul acesta al animalelor. Si atunci am zis ca asta trebuie sa inteleaga si romanul, ca pana la urma este in favoarea lui ca animalele lui vor fi sanatoase. Masinaria aceea, pe care taranul nu e obligat sa o inteleaga cum functioneaza, e spre sanatatea lui. Si atunci, fireste, el nu mai e reticent si nu mai ia toroipanul sa-ti dea cu el in cap cand vii sa-i omori gainile din curte. Intelege pericolul gripei aviare.
Trebuie sa marim capacitatea de absorbtie
Satele sunt mizere, fara apa, fara drumuri. In acelasi timp, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene ramane redusa.
Daca discutam despre capacitatea de absorbtie, stiu ca se spune ca nu avem capacitate de absorbtie si ca pierdem bani, dar eu spun de o luna jumatate ca este fals. Romania nu mai are aceasta problema azi, in 10 februarie 2006. A existat o problema la inceputul gestionarii fondurilor europene. Structurile, de fapt oamenii, urmaresc foarte clar regulile si legislatia si in baza ei se ocupa de absorbtie. Practic, e contractare si executie de contracte de constructie sau de asistenta. Acesta e un aspect, legat de capacitatea de absorbtie. De ce vorbim despre cresterea capacitatii de absorbtie? Pentru ca, de la 1 ianuarie 2007, noi nu vom avea de cheltuit numai banii din fondurile PHARE - rata din fondurile PHARE a fost anul trecut de circa 95%, ceea ce inseamna ca avem capacitatea de absorbtie si experienta necesare. De la 1 ianuarie 2007 nu vor fi numai banii de la PHARE sau ISPA, sau SAPARD (oricum ele se transforma in alte instrumente de finantare), ci vin si banii din fondurile structurale. Si atunci, oamenii care muncesc acum pentru a pune in practica proiecte cu bani de preaderare vor fi ocupati pana prin 2009-2010 ca sa inchida aceste proiecte, dar ne trebuie in paralel cu ei si alti oameni care sa se ocupe de alte proiecte care vor folosi bani de postaderare, cele 30 de miliarde. De aceea vorbim de cresterea capacitatii de absorbtie. Practic, e vorba de o dublare a structurii de absorbtie. Totusi, usor-usor, cei care termina de lucrat pe proiectele de preaderare vor trece pe proiectele cu fonduri structurale, ei avand si o experiernta pe care nu o putem nega, sunt oameni in care statul si UE au investit pentru a-i specializa. Acum, ca Romania are nevoie de acesti bani este clar, pentru ca altfel nu-i primea. Stim ca apartenenta la familia europeana va aduce si bunastare, tocmai prin aceste reguli stricte pe care trebuie sa le aplicam. Fiecare dintre componentele de finantare de dupa 2007 au in spate un program, Program Operational Sectorial se numeste el, fie ca e la transporturi, la dezvoltare regionala, la mediu, la educatie, fiecare dintre ele are in spate acest program care este proiectat pe urmatorul exercitiu financiar, deci pana in 2013. Ansamblul lor, pentru a nu se suprapune, se regaseste in Planul National de Dezvoltare a Romaniei. Si acolo fiecare dintre noi are si a avut grija in propunerile pe care le-a facut sa nu se suprapuna cu tipurile de proiecte gestionate de celelalte autoritati de management. Ca exercitiu, este gigantic, este imens. Dar in acelasi timp, perspectiva este foarte imbucuratoare. Ma gandesc la declaratia pe care a facut-o comisarul european Danuta Hubner, care constata ca cele 10 noi state membre au creat 2,5 milioane de locuri de munca, in primii doi ani de folosire a banilor. Iar PIB-ul acestor state inregistreaza o crestere intre 7-12%. De unde se vede clar ca acest exercitiu aduce progres si aduce bunastare. Dar, in acelasi timp, necesita si foarte multa munca. Si mai exista un element. Dupa 2007, procesul de descentralizare - care s-a produs, nu-i simtim inca efectele - si care inseamna noua lege a administratiei publice, crearea agentiilor de mediu in teritoriu, care lucreaza cu agentiile de dezvoltare regionala, va da rezultate vizibile.
O ultima intrebare, politica de data aceasta. Ce faceti cu PNL?
Partidul Democrat a lansat o propunere Partidului National Liberal, care are la baza discutiile pe care le-am avut frecvent si in ultima perioada. Si, nu in ultimul rand, ea e pana la urma o evaluare pe care ne-au facut-o cetatenii. Cetatenii vor ca cele doua partide sa fuzioneze, sa conlucreze, sa fie impreuna. Si atunci, noi am facut aceasta propunere de fuziune, PNL-PD, as spune ca e extrem de generoasa, in care am propus participarea pe liste comune, in raport 1/1, chiar daca, potrivit sondajelor, raportul este diferit si acum PD ar putea sa revendice mai mult decat 1/1. Am propus ca dupa fuziune sa ne afiliem Partidului Popular European. Asteptam in aceasta perioada sa vedem care este contrapropunerea sau contraoferta pe care PNL o va face PD. Dar, daca PNL va decide la un moment dat ca nu doreste sa fuzioneze sau nu poate, atunci avem, la rigoare, un protocol in care este scris clar care sunt conditiile de colaborare dintre cele doua partide.
Interviu realizat de Rodica Palade
