Romania saraca

Evacuari, localitati transformate in lacuri, drumuri inchise, oameni morti, case din chirpici maturate de ape, animale inghitite de apa, pericol de boli. De ce au avut loc inundatii asa de grave in Romania? A plouat mai mult aici decat in alte parti ale Europei? Ce se intampla cu sistemul hidrografic? Se stie ca este vechi, iar strategia in caz de inundatii lipseste, lucru confirmat de ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu. Dintr-un studiu al Agentiei Europene de Mediu rezulta ca Elvetia, Germania, Romania si Ungaria au fost cele mai afectate de inundatii in ultimul timp, prognozand o crestere a lor in anii ce vor urma. Exista voci care spun ca UE ar fi avertizat Romania de acum doi ani in legatura cu riscurile unor inundatii, dar ca nu doar sistemul hidrografic al tarii este primitiv, ci si cel de atentionare. Dar, daca au fost lansate avertizari de acum doi ani, de ce nu a reactionat nimeni?
Este impropriu spus ca inundatiile au luat tara pe nepregatite, intrucat nepregatirea persista de ani de zile. In 1970 au fost peste 100 de morti. Despre modul cum au fost rezolvate problemele atunci nu se cunosc foarte multe lucruri. Se stie, insa, ca dupa ce au trecut, au fost construite case tot in zone inundabile, cu aprobarea autoritatilor. Iar viiturile din 1975 au lasat din nou oamenii fara locuinte.
In cazul inundatiilor din iulie - spre deosebire de cele din Timis, unde s-a spart in mod voit un dig, sacrificand localitatile din jur pentru a salva orasul Timisoara -, furia apelor nu a putut fi stapanita in nici un fel. Zone intregi din Bacau, Vrancea, au fost transformate in lacuri.
Au existat si pierderi umane, in special pentru ca unii oameni au refuzat sa-si paraseasca locuintele. Cei mai multi afectati de inundatii sunt oameni extrem de saraci. Localnicii infruntau inundatiile cu cateva perechi de cizme si cateva lopeti. Viata lor se concretizeaza intr-o casa de chirpici luata acum de viitura. Acesta este si motivul pentru care unii au preferat sa ramana in locuinte. O alta explicatie ar fi neincrederea in autoritati. Cu riscul de a-si pierde viata, au ramas sa-si apere avutul de hoti. Teoria contractualista, dezvoltata in secolul al XVII-lea, presupune ca indivizii confera drepturile lor statului, pentru ca acesta din urma sa le protejeze proprietatea. Oamenii din zonele afectate nu au avut incredere ca autoritatile pot fi expresia acestui rol simplu. Faptul mentionat este exprimat si de lipsa de solidaritate intre primar sau autoritatile locale si cetateni.
Ce vor face acum acesti oameni? UE va acorda Romaniei un ajutor ce va consta in echipamente de interventie sau sprijin financiar pentru refacerea infrastructurii si locuintelor. Unele sate probabil vor fi mutate, pentru ca au fost rase de pe suprafata pamantului. Pentru oameni care au avut destul de putin, iar acum nu mai au nimic, cu siguranta ca orice ajutor este binevenit.
In multe parti localnicii sunt furiosi pe autoritati. De exemplu, in Bacau ar fi existat un dig care proteja orasul in caz de inundatii. Din povestile oamenilor reiese ca digul a fost distrus, locul fiind cumparat “de niste oameni mari”. Cetatenii orasului Bacau sunt hotarati sa dea primaria in judecata. In alte parti oamenii au fost luati prin surprindere, nefiind anuntati de autoritati in privinta inundatiilor. Un astfel de caz este satul Ciolanesti din Teleorman, unde, vazand pericolul, oamenii au plecat in toiul noptii cu animalele pe camp pentru a le salva. Situatii disperate exista in toate zonele afectate. Localnicii dau vina pe primari. Primarii acuza lipsa de fonduri. Satul da vina si el pe iresponsabilitatea primarilor, pe proasta gestionare a fondurilor. Opozitia acuza puterea de nepasare, de faptul ca, atunci cand “tara e sub apa” , puterea se gandeste la alegeri anticipate.
O imaginea de ansamblu razbate prin toate aceste povesti: cea a unei parti din Romania, foarte saraca, pe care oricand o poate lua apa la vale.