De același autor
Lipsa reperelor strategice, bugetul limitat disponibil pentru cofinantare si slabiciunile capacitatii administrative au alimentat pana nu de mult principalele temeri ale autoritatilor locale si ale IMM-urilor in accesarea fondurilor comunitare. Daca primele doua au fost in mare parte depasite, cel de-al treilea obstacol major risca sa ne arunce intr-o situatie de criza care conduce invariabil la o gestiune defectuoasa a fondurilor comunitare.
Mare parte din nevoile nationale sunt finantate din fonduri proprii. Alte obiective de dezvoltare sunt atinse pe baza efortului financiar comun al statului membru in cauza si al bugetului comunitar, iar in unele situatii din alte surse externe de finantare. Insa pentru mularea instrumentelor financiare structurale si de coeziune pe prioritatile stabilite la nivel national, Romania, ca si oricare alt stat membru, a fost obligata sa elaboreze un document numit Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 (CNSR). Astfel, Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), a negociat cu Comisia Europeana, incepand cu aprilie 2006, fundamentele accesului Romaniei la fondurile comunitare. Intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2007, CNSR preia viziunea Planului National de Dezvoltare (PND), dar finanteaza doar acele obiective comune cu cele stabilite la nivel comunitar. Intre aceste doua documente programatice multianuale apare, asadar, o prima diferenta majora legata de sursa de finantare. CNSR este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce PND include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurala etc.). A doua diferenta majora este legata de continutul strategic, caci CNSR nu trateaza aspectele de dezvoltare rurala si pescuit aferente PND, acestea fiind sustinute prin Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (finantat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala).
CNSR a constituit baza negocierilor de pe parcursul acestui an cu Comisia Europeana pentru alocarea pe programe operationale sectoriale (7 POS-uri: Competitivitate economica, Infrastructura de transport, Infrastructura de mediu, Dezvoltare regionala, Resurse umane , Capacitate administrativa, Asistenta tehnica ) a sumelor de care va beneficia Romania in urmatorii sapte ani. Mai concret, documentul identifica prioritatile de alocare a banilor la nivel national si sumele efective care vor fi destinate pe fiecare POS si axe prioritare in parte. Se estimeaza astfel ca CNSR va contribui la accelerarea ritmului de crestere a PIB cu 15% pana in 2015.
Febra negocierilor POS-urilor s-a incheiat la randul ei, iar capacitatea de indatorare a autoritatilor locale a fost extinsa de curand in favoarea cofinantarii. Totusi, persistenta starii de incertitudine conduce invariabil la demarajul managementului "situatiilor de criza" in accesarea fondurilor europene. Abordarile pesimiste ale comunitatilor locale, de la "vai-de-mine" la "bine-mersi", adauga noi pacate la cele sistemice, de fond, carora guvernul ar trebui sa le gaseasca rapid un raspuns adecvat.
Procedeul darwinist nu constituie, cu siguranta, o optiune. Corectitudinea si eficienta alocarii acestor fonduri, dincolo de punerea lor pe hartie intr-un format digerabil, tine de depasirea unor blocaje reale si a zeci de disfunctionalitati invocate de catre participantii la dezbaterile publice regionale de profil. Vorbaria a fost putina, sinceritatea nemiloasa, iar strigatul pentru sprijinirea eforturilor locale, asurzitor. Acesta a fost cadrul creat la initiativa societatii civile. Mai concret, a Fundatiei Eurolink - Casa Europei, care coordoneaza Consortiul unui Parteneriat Strategic pentru sprijinirea comunitatilor locale si a sectorului IMM in vederea accesarii Fondurilor Europene. Sintetizam mai departe aceste probleme concrete cu care actorii publici locali si IMM-urile se confrunta in demararea proiectelor, formuland chiar unele recomandari pentru accesarea eficienta a fondurilor comunitare la nivel local si regional.
• Insuficienta consultare a beneficiarilor potentiali cu autoritatile de management
Comunicarea si reprezentarea directa a autoritatilor de management in cadrul saloanelor regionale, in special a Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar - responsabila cu constructia cadrului legislativ, institutional si procedural necesar pentru managementul fondurilor structurale ale UE -, lipsesc. Doar acest dialog deschis permite focalizarea consultarilor pe intrebari punctuale si raspunsuri concrete ale celor responsabili de buna implementare a regulamentelor si recomandarilor exprese ale Comisiei Europene.
• Motivarea functionarilor responsabili cu implementarea proiectelor castigatoare
Guvernul si Parlamentul Romaniei trebuie sa identifice modalitatile legislative si procedurale prin care sa fie coresponsabilizata si stimulata financiar activitatea functionarilor publici implicati in implementarea judeteana si locala a proiectelor derulate cu Fonduri Europene. Dezirabila este chiar introducerea sistemului acoperirii orelor suplimentare si acordarea unui "bonus de succes", in functie de marimea si numarul fondurilor atrase prin Programele Operationale Sectoriale.
• Reglementarea clara a parteneriatului public-privat
In scopul consolidarii accesarii Fondurilor Europene, in special a celor destinate dezvoltarii regionale, este nevoie de precizari legislative clare, legate de parteneriatul public-privat. Acestea ar trebui sa se regaseasca fie in legislatia pentru achizitiile publice, fie intr-un act normativ separat, apt sa transpuna bunele practici si recomandarile statelor membre mai vechi ale Uniunii Europene.
• Promovarea dialogului dintre guvern si institutiile financiare pentru cresterea capacitatii de cofinantare
Dorinta de a fluidiza si flexibiliza cofinantarea proiectelor impune un dialog structurat intre guvern si asociatiile profesionale ale institutiilor financiar-bancare, in special a Asociatiei Romane a Bancilor. Coresponsabilizarea adecvata a bancilor pentru implementarea unui proiect - cu implicatii asupra comunitatii locale sau pentru dezvoltarea unui sector socio-economic - trebuie sa porneasca de la un sistem-cadru transparent de facilitare a cofinantarii.
• Crearea unui sistem informational care sa permita aplicantilor verificarea stadiului si concluziilor evaluarii
Crearea unui spatiu virtual corespunzator verificarii in orice moment a stadiului evaluarii proiectelor depuse ar permite solicitantilor sa aiba acces inclusiv la punctajele obtinute si la punctele slabe ale documentatiei. In acest mod se promoveaza nu doar o mai mare transparenta a procesului de evaluare a cererilor de finantare/proiectelor depuse, dar se pot asimila "bunele practici" rezultate prin corectia imperfectiunilor care au condus la respingerea respectivelor cereri de finantare si reiterarea lor.
• Elaborarea unui protocol tehnic clar pentru raportarile intermediare
Pentru a promova un sistem de comunicare interinstitutionala cat mai riguros si operativ intre actorii care implementeaza proiecte si organismele intermediare/agentiile de plati/autoritatile de management, potentialii beneficiari solicita Guvernului Romaniei si Comisiei Europene sa se stabileasca un protocol tehnic clar pentru realizarea raportarilor periodice, pornind de la bunele practici in domeniu si de la agrearea unor indicatori de verificabilitate. Stabilirea unui asemenea sistem de comunicare poate garanta in mare masura o prevenire eficienta a disfunctionalitatilor, a blocajelor si a crizelor care pot aparea, mai ales in contextul capacitatii institutional-administrative inca fragile, a nivelului ridicat de coruptie, invocat inca de Uniunea Europeana si de catre organizatiile neguvernamentale care monitorizeaza utilizarea banilor publici in Romania.
• Separarea clara a consultantilor care ofera asistenta tehnica de cei potential implicati in evaluare
Pentru a promova transparenta, corectitudinea evaluarii si a preveni aparitia unor conflicte de interese, este necesara separarea clara a consultantilor/societatilor de consultanta, care vor fi cooptate ca persoane fizice sau juridice, sa evalueze proiectele depuse la autoritatile de management, pe de o parte, de cele care ofera consultanta/asistenta tehnica pentru proiectele depuse sau care urmeaza sa fie depuse, pe de alta parte.
• Organizatiile societatii civile cu expertiza ar trebui sa ia parte la monitorizarea si evaluarea proiectelor
Participantii solicita ca reprezentantii partenerilor sociali si ai organizatiilor societatii civile care au fost active in perioada de pregatire a accesarii fondurilor europene sa se regaseasca intr-o mai mare masura in cadrul comitetelor de monitorizare si evaluare la nivel national si regional. Astfel se pastreaza un echilibru echitabil si se poate realiza un control mai strict asupra evaluarii si promovarii celor mai bune proiecte si initiative cofinantate prin fonduri europene.
Din pacate, lista nu se incheie aici. Nu suntem insa condamnati in prealabil la ineficienta. Avem nevoie doar de vointa in rezolvarea grabnica a acestor probleme.
