Era Ponta-Antonescu-Voiculescu.Dosariabili şi dalmaţieni

Lista membrilor USL, parlamentari, şefi de consilii judeţene şi primari care au probleme cu justiţia este lungă. Ce se va întâmpla cu dosarele lor odată cu revenirea USL la putere? Îşi vor urma cursul sau vor fi îngropate? Revista 22 va monitoriza cu atenţie soarta acestor dosare.

Andreea Pora & Nicoleta M. Dumitrascu 08.05.2012

De același autor

Lista membrilor USL, parlamentari, şefi de consilii judeţene şi primari care au probleme cu justiţia este lungă. Ce se va întâmpla cu dosarele lor odată cu revenirea USL la putere? Îşi vor urma cursul sau vor fi îngropate? Revista 22 va monitoriza cu atenţie soarta acestor dosare.

Senatorul Miron Mitrea (PSD) a fost trimis în judecată în 2009, fiind acu­zat de luare de mită. Mai exact, procurorii au susţinut că, în schimbul numirii şi men­ţinerii Irinei Jianu în funcţia de in­spec­tor şef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcţii, aceasta ar fi plătit mai multe lucrări la casa mamei lui Mitrea. După ce în 2011 judecătorii de la ÎCCJ au decis retrimiterea dosarului la DNA, în aprilie 2012, procurorii a reînceput urmă­ri­rea penală a senatorului pentru luare de mită.

Senatorul Cătălin Voicu (PSD) a fost trimis în judecată fiind acuzat că ar fi primit sume de ordinul sutelor de mii de euro de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni pe lângă judecători şi poliţişti spre a obţine decizii favorabile în dosarele în care aceştia erau implicaţi (un litigiu dintre firma de construcţii PA&CO şi CNADNR, respectiv un dosar penal pentru înşelăciune). A stat în detenţie 1 an şi 4 luni, dosarul se judecă la Înalta Curte. PSD a anunţat că îl va mai susţine pe Voicu pentru un nou post de senator.

Senatorul Adrian Năstase (PSD) a fost trimis în judecată în trei dosare diferite, fiind achitat într-unul (Mătuşa Tamara), condamnat la doi ani de închisoare cu executare în altul (Trofeul Calităţii) şi condamnat la trei ani cu suspendare în al treilea (Zambaccian). În dosarul Trofeul Calităţii, Năstase este acuzat de strângere ilegală de fonduri pentru campania electorală din 2004 şi venituri nejustificate. Recursul în dosarul Trofeul Calităţii se judecă la Înalta Curte şi a fost amânat deja pentru a treia oară, în condiţiile în care în iunie, anul acesta, este termenul de prescriere.

Deputatul Robert Negoiţă (PSD) este cercetat de DNA pentru finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus sechestru pe averea lui Negoiţă, pentru o datorie la buget de aproximativ 28 de milioane de euro.

Deputatul Florin Costin Pâslaru (PSD)a fost declarat incompatibil de ANI, deoarece, în calitate de deputat, şi-a angajat fiul la cabinet. ANI a cerut Camerei Deputaţilor să-l revoce din funcţia de parlamentar, deoarece decizia ANI a rămas definitivă, nefiind contestată.

Senatorul PSD Ion Dumitru a fost, până în decembrie 2004, director al Regiei Romsilva. Potrivit procurorilor, în vara lui 2004, instituţia pe care o conducea ar fi achiziţionat mărfuri în valoare de 16 miliarde de lei vechi cu o sumă de circa şapte ori mai mare. Deşi acuzarea a susţinut că Ion Dumitru şi ceilalţi şapte inculpaţi au prejudiciat Regia cu 100 de miliarde de lei vechi, toţi acuzaţii au fost achitaţi definitiv, în 2009, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recent, completul de 5 judecători ai ÎCCJ au casat decizia de fond şi au decis rejudecarea cazului.

Deputatul Marian Ghiveciu (PSD) este trimis în judecată pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial, în formă calificată. Mai exact, Ghiveciu, administrator al mai multor societăţi comerciale în momentul comiterii faptelor, a contribuit la eliberarea nelegală a două titluri de proprietate pentru terenuri cu potenţial imobiliar în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească, terenuri cumpărate ulterior de Ghiveciu.

Deputatul Mugurel Surupăceanu (PSD) este judecat pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cauzând un prejudiciu de câteva miliarde de lei vechi, prin vânzarea la suprapreţ a unui utilaj defect (Dosarul Buldotanc). El mai este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi reţinerea sau distrugerea de înscrisuri. Falsul constă în faptul că firma SC Energoreparaţii SRL Rovinari, în care Surupăceanu era asociat cu Ion Tistere, ar fi făcut un credit la BCR, care iniţial a fost girat cu un apartament al lui Surupăceanu. Ulterior, fără ca Tistere să ştie, garanţia a fost schimbată, fiind pus gaj apartamentul lui, în baza unor semnături false.

Deputatul Mircea Drăghici (PSD) este urmărit penal, fiind acuzat de complicitate în dosarul preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu, acuzat de deturnare de fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ. Drăghici, un apropiat al lui Nicolescu, l-a ajutat pe acesta să încheie contracte pentru realizarea unor studii de fezabilitate privind dezvoltarea locală a 26 de consilii locale.

Deputatul Ioan Cindrea (PSD) este acuzat de Agenţia Naţională de Integritate de conflict de interese, pentru că deputatul şi-a angajat soţia la biroul parlamentar deţinut în Sibiu. Potrivit ANI, soţia lui Cindrea a câştigat în jur de 8 mii de euro. Cindrea a contestat decizia şi procesul este în curs.

Senatorul Trifon Belacurencu (PSD) este acu­zat de Agenţia Naţională de Integritate de fals în declaraţii, după ce acesta nu a menţionat în declaraţia de interese că este administrator la o societate comer­cială. ANI a constatat că senatorul Trifon Belacurencu a încălcat şi regimul juridic al incompatibilităţilor, întrucât a deţinut atât calitatea de senator, cât şi funcţia de administrator în cadrul SC Dobrogea Gaz SRL Tulcea. Procesul prin care senatorul contesta decizia ANI este în acest moment suspendat.

Deputatul Anghel Stanciu (PSD) este acuzat de ANI de conflict de interese, pentru că şi-a angajat fiul şi nora în biroul său parlamentar din Iaşi, deputatul contestând în instanţă acuzele. Dosarul este suspendat momentan.

Deputatul Tudor Chiuariu (PNL) este judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Poşta Română, fiind acuzat de procurori că, în calitate de ministru al Justiţiei, şi-a dat avizul pentru înstrăinarea către o firmă privată a unui teren din Calea Victoriei din Capitală, iar statul a fost prejudiciat cu o sumă de peste 8 milioane de euro.

Deputatul Florin Ţurcanu (PNL) este trimis în judecată fiind acuzat de 19 falsuri intelectuale şi de 9 fapte de uz de fals, pentru că a semnat o serie de hotărâri false în care se consemna că diferiţi membri ai PNL au fost excluşi din partid pentru a se ajunge ca funcţia vacantată să fie ocupată de persoana dorită.

Deputatul Virgil Pop (PNL) a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, abuz de putere, fals şi spălare de bani. Pop a fost acuzat că şi-a traficat funcţia de consilier al preşedintelui PNL Cluj, Marius Nicoară, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, pentru a interveni ca anumite firme să obţină contracte cu Transelectrica Cluj. Suma vehiculată a fost cuprinsă între 30.000-50.000 de euro.

S-a autosuspendat din partid, însă figurează totuşi ca parlamentar liberal.

Deputatul Gabriel Plăiaşu (PNL) a fost găsit de Agenţia Naţională de Integritate în situaţie de incompatibilitate deoarece a deţinut calitatea de parlamentar şi funcţia de administrator la mai multe societăţi comerciale.

Senatorul Dan Voiculescu (PC) este trimis în judecată pentru că a achiziţionat 3,6 hectare de teren şi 1 hectar de construcţii în zona Băneasa la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real. El este acuzat că şi-a folosit influenţa politică pentru a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni ale Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), la un preţ derizoriu. Suma totală a prejudiciului este de 60 milioane de euro, procesul fiind cu Ministerul Agriculturii. El a mai fost urmărit penal şi în dosarul Loteria, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, ulterior fiind scos de sub acuzare.

Deputatul Sergiu Andon (PC) a fost declarat incompatibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma unei reclamaţii a ANI. În perioada în care a fost senator, Sergiu Andon a oferit asistenţă juridică în calitate de avocat Marianei Drăghici, fost director adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), cercetată de procurorii DNA pentru o licitaţie privind achiziţionarea a 200 de ATV-uri la preţuri supraevaluate. ANI a cerut revocarea acestuia din parlament.

Senatorul Mircea Banias (PC) a fost trimis în judecată de DNA fiind acuzat de percepere ilegală de taxe pentru vămuirea mărfurilor în porturile Constanţa, prin constituirea unui grup infracţional organizat, cu scopul de a controla activităţile de import-export de mărfuri, prin birourile vamale (Dosarul Portul). Este acuzat şi de trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Constantin Nicolescu, PSD, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, este trimis în judecată de DNA pentru că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false, potrivit cărora acestea ar fi fost afectate de inundaţiile din 2005, şi a atribuit contractul de reabilitare unei firme a familiei. El este acuzat şi pentru luare de mită şi abuz în serviciu. ANI l-a găsit în incompatibilitate pentru că, din poziţia de preşedinte CJ, a acordat contracte din bani publici propriilor firme. Procesul a fost câştigat de Nicolescu, dar decizia nu este irevocabilă.

Gheorghe Bunea Stancu, PSD, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, este cercetat de DNA sub acuzaţia că a intermediat primirea sumei de un milion de euro de la magnatul Ioan Niculae, pentru finanţarea nelegală a campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană. ANI l-a declarat pe Stancu incompatibil cu funcţia de preşedinte al CJ Brăila, pentru că a semnat 5 contracte în valoare de peste 600.000 de euro cu o societate unde este acţionar majoritar. Următorul termen al procesului a fost amânat pentru luna în curs.

Nicuşor Constantinescu, PSD, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a fost achitat într-un dosar al cărui prejudiciu se ridică la aproape un milion de euro, acuzat fiind de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, însă procurorii DNA au atacat cu recurs hotărârea dată.

Marian Oprişan, PSD, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, este trimis în judecată încă din 2006. El este acuzat că a primit 1,9 milioane dolari de la Ministerul Transporturilor, condus la vremea aceea de Miron Mitrea, pentru reabilitarea a 41 de drumuri comunale, contractele fiind atribuite unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi ai lui Oprişan.

Răducu Filipescu, PNL, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, a fost acuzat de ANI că ar fi comis infracţiunile de abuz în serviciu şi conflict de interese. El ar fi semnat două hotărâri de consiliu prin care a fost alocată suma de 1.045.000 lei către două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, ECOAQUA şi ECOMANAGEMENT SALUBRIS, în cadrul cărora Filipescu deţinea calitatea de preşedinte şi functia de preşedinte al Consiliului Director. La 31 ianuarie 2012, Filipescu a demisionat din funcţiile deţinute în asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Aristotel Căncescu, PNL, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, este cercetat de DNA pentru că ar fi ascuns vânzarea a 24 de licenţe radio în spatele unui SRL şi nu a plătit taxele la stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat procurorii că prejudiciul cauzat statului de către firmele lui Căncescu este de 6 milioane lei, plus majorări şi penalităţi. ANAF s-a constituit parte civilă în dosarul în care firme ale lui Căncescu sunt acuzate de evaziune fiscală. Căncescu mai este cercetat de DNA pentru abuz în serviciu şi delapidare fiindcă a cheltuit ilegal banii investiţi în Baza Olimpia, aparţinând Societăţii de Patinaj. CJ Braşov a dat în judecată societatea, căreia i-a cerut restituirea sumei de circa 3 milioane de euro. Ulterior, societatea a intrat în insolvenţă.

Victor Mocanu, PSD, preşedintele CJ Buzău, este cercetat de DNA fiindcă a atribuit şi derulat nelegal contracte de deszăpezire a drumurilor judeţene pentru iarna 2009 şi 2010. Firma care a semnat contractele de deszăpezire, Conferic SRL, a funcţionat ca paravan pentru SRL-ul controlat chiar de ginerele lui Mocanu, în condiţiile în care societatea nu deţinea decât 9 utilaje, dintre care 7 în proprietate şi 2 în leasing, cu totul insuficiente pentru a acoperi patru contracte de deszăpezire (zonele I, II, IV şi V) din cele 5 pentru întregul judeţ, creând un prejudiciu în valoare de 3,06 milioane de lei.

Radu Mazăre, PSD, primarul Constanţei, este acuzat că ar fi păgubit statul cu peste 114 milioane de euro, prin retrocedarea ilegală a circa 100 hectare de teren situate în Constanţa. Dosarul se judecă deja de peste 3 ani, are la activ 25 de termene şi a fost suspendat pentru excepţie de neconstituţionalitate. Mazăre mai este cercetat şi de ANI, pentru conflict de interese.

Ovidiu Hada, PNL, primar la Hunedoara, este trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu şi complicitate la conflict de interese, prejudiciind financiar bugetul local cu aproximativ 700.000 lei.

Andrei Călin Ioan, PNL, primarul din Câmpulung, este trimis în judecată de DNA în dosarul lui Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş. Primarul este acuzat că ar fi prezentat documente false pentru obţinerea de fonduri europene, după ce o şcoală declarată inundată a fost reparată de o firmă apropiată de Nicolescu.

Constantin Boşcodeală, PSD, primarul Buzăului, este cercetat de DNA în două dosare. Într-unul, Boşcodeală este acuzat de delapidare de peste un milion de euro, printr-o afacere legată de clubul de fotbal Gloria Buzău. În al doilea dosar, primarul este învinuit de abuz în serviciu în legătură cu un cartier de vile din oraş, unde edilul deţine un imobil. DNA a pus sechestru pe toată averea primarului (6 terenuri şi 5 imobile), printre care şi o vilă la Năvodari.

 

Costel Sandu, PNL, primarul comunei Plugari, Iaşi, a fost trimis în judecată pentru că a arendat 700 de hectare de păşune din comună unei cunoştinţe, apoi a obţinut 233.000 de lei de la APIA, drept subvenţie.

Ion Ștefan, PSD, primarul comunei Budeasa, Argeş, este acuzat de comiterea aceloraşi infracţiuni.

Ion Popa, PSD, primarul comunei Stâlpeni, Argeş, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Mitu Rusu, PSD, primarul comunei Codăeşti, Vaslui, a fost trimis în judecată fiind acuzat că a folosit mai multe documente false pentru a obţine fonduri europene. În cursul anilor 2007–2009, primarul şi secretarul comunei au obţinut ilegal 8.000 de euro din fonduri APIA.

Daniel Dincuţă, PSD, primarul comunei Corbeni, Argeş, a fost trimis în judecată după ce a solicitat la APIA subvenţii pentru 1.750 de hectare. În documentaţia întocmită, primarul a arătat că este utilizatorul suprafeţei menţionate, în dauna adevăraţilor proprietari, obţinând 48.000 euro. După 7 termene, Judecătoria Curtea de Argeş urmează să comunice verdictul.

Vasile Zbîrciog, PSD, primarul comunei Străoane, Vrancea, e trimis în judecată în vară, acuzat că ar fi mituit un profesor supraveghetor al examenului de bacalaureat. A dat 1.000 de euro mită pentru a-i fi promovat fiul la matematică.

Ion Petre, PSD, primar la Panciu, trimis în judecată pentru dare de mită unui profesor, pentru o cunoştinţă care dădea bacalaureatul. El a plătit 400 de lei pentru acest serviciu, fiind trimis în judecată sub acuzaţia de cumpărare de influenţă.

Costică Sterea, PSD, primarul comunei Tansa, Iaşi, a fost trimis în judecată pentru că a depus la Agenţia SAPARD mai multe documente falsificate, în care s-a consemnat că a verificat ofertele primite pentru derularea unui contract pe bani publici, lucru nereal. Ca urmare, fondurile SAPARD şi bugetul naţional au fost prejudiciate cu suma totală de 59.693,6 lei.

Petre Toadere, PSD, primar în comuna Călăţele, Cluj, a fost acuzat de DNA de trafic de influenţă, după ce ar fi promis unei firme care exploata o carieră de piatră din comună că îi va elibera avizele necesare. A fost reţinut un an şi o lună, a fost condamnat trei ani cu executare, dar decizia nu este definitivă. După ce a fost eliberat, s-a prezentat la primărie şi a cerut să fie repus în funcţie până la o decizie definitivă a instanţei, lucru care s-a şi întâmplat în martie 2011.

Ilie Berghezan, PSD, primarul comunei Ludoş, Sibiu, a fost trimis în judecată în toamna lui 2009, după ce a întocmit în fals documente pentru a obţine subvenţii de la APIA, de unde a încasat 56.000 de lei.

Constantin Mihuţescu, PSD, primarul comunei Baia de Fier, Gorj, a fost trimis în judecată în dosarul „Bani pentru partid“. Mihuţescu i-a cerut lui Ilie Morega, liderul PNL Gorj, să pună o vorbă bună la Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj pentru anularea unei amenzi de 35.000 de lei aplicată primăriei.

 

Dalmaţienii Cabinetului Ponta

Au fost mai mulţi, doi au fost remaniaţi înainte de învestire. Au rămas 6. Probleme de incompatibilitate, integritate, afaceri cu statul sau conflicte de ordin etic.

Daniel Constantin (PC), între interesele Agriculturii şi cele ale lui Voiculescu

Daniel Constantin, liderul PC, are o datorie de 295.000 de euro către Dan Voiculescu, iar funcţia de ministru al Agriculturii îl va pune în situaţia să se judece cu pro­priul patron. Două companii controlate de Voiculescu - SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania GRIVCO SA – se află acum în proces cu Agenţia Do­me­nii­lor Statului (ADS), subordonată Ministerului Agri­cul­turii, pentru a obţine două loturi de teren, de 1.235 hectare (în Gostinu, Giurgiu), respectiv 1.424 hec­tare (în Băneasa, Giurgiu), în total 2.600 ha din cel mai roditor sol al României. Ministerul Agriculturii are de recuperat 60 de milioane de euro de la Voicu­lescu. Firmele lui Dan Voiculescu au mai fost trimise în in­stanţă de către Ministerul Agriculturii, pentru „îm­bo­gă­ţire fără justă cauză“, deoarece în sezonul agricol 2008-2009 au exploatat 2.499 hectare din terenul sta­tu­lui român „fără titlu valabil“ potrivit României Libere. În cazul în care Daniel Constantin devine ministru al Agriculturii, el va fi şeful preşedintelui Agenţiilor Domeniilor Statului, instituţia responsabilă de „încheierea“ unui contract cu firmele fa­miliei Voiculescu pentru cele 2.600 de hectare.

 

Mircea Diaconu (PNL), ministrul Culturii, urmărit penal pentru conflict de interese

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul ÎCCJ au declanşat, în ianuarie 2012, ur­mărirea penală faţă de senatorul PNL Mircea Diaconu. Acesta este acuzat de conflict de interese şi de vicii în declaraţia de avere (nu a trecut corect veniturile soţiei sale), în urma unei sesizări înaintate Parchetului Înal­tei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Agenţia Na­ţională de Integritate. ANI îl acuză că, în calitate de director al Teatrului „Nottara“, ar fi „favorizat nu­mi­rea soţiei sale în funcţia de regizor la teatru“, aran­jând concursul pentru ocuparea postului. Concret, soţia sa, actriţa Maria Diana Diaconu, nu îndeplinea con­­diţiile de concurs, iar Mircea Diaconu, ca preşedinte al juriului, i-a acordat soţiei nota maximă. Veniturile salariale obţinute în perioada 2007-2010 de către Maria Diana Diaconu au fost de 83.684 de lei. Cu ANI, Dia­conu are un litigiu referitor la incompatibilitatea între ca­litatea de senator şi funcţia de director al Teatrului „Nottara“. Diaconu a contestat în instanţă actul de con­sta­­tare al ANI, însă a pierdut faza de fond a procesului. În 16 sep­tem­brie 2011, Curtea de Apel a respins con­tes­ta­ţia acto­ru­lui. Mircea Diaconu a câştigat, în 2010, 35.000 euro.

 

Corneliu Dobriţoiu (PNL), ministrul Apărării, afaceri cu imobile ale armatei

Fost secretar de stat în MApN şi sef al Departamentului de Integrare Euro-Atlantică şi Politică de Apă­rare, a fost implicat într-un scandal privind casele achiziţionate de armată.

Astfel, în 2005, Dobriţoiu a cumpărat un apartament de 115 metri pătraţi al ar­matei pentru suma de 195.000 de lei (circa 54.000 de euro, la cursul din acea vreme), potrivit România curată.

Contractul a fost însă renegociat, iar suma a ajuns, în 2006, la doar 95.000 de lei, adică aproximativ 26.000 de euro.

Aparta­men­tul situat pe strada Traian din Bucureşti a fost vândut de Dobriţoiu un an mai târziu, în 2007, pentru un pro­fit de aproape 8 ori mai mare: 200.000 de euro, con­form declaraţiei sale de avere. Firma soţiei sale, TMS România, a beneficiat de 11 contracte cu statul de la CNADNR, suma totală fiind de 10 milioane de euro. Soţia şi fiul său au deţinut o agenţie de publicitate care a fost implicată într-un scandal cu bani publici la Autoritatea Naţională pentru Turism, de la care a în­casat 1,5 milioane euro pentru clipuri care nu au co­res­puns calităţii.

 

Ioan Mang (PSD), afaceri cu statul

Senatorul de Bihor Ioan Mang, profesor la Uni­ver­si­ta­tea din Oradea, unde predă şi soţia sa, deţine 3 firme care derulează afaceri cu statul, din care a câştigat, în ultimii doi ani, peste 173.000 de lei. Potrivit România Curată, SC DEC SRL Oradea (produse software) a ob­ţi­nut contracte cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, Primăria Oradea, Primăria Ştei, Curtea de Apel Oradea. Afaceri bănoase au fost derulate şi prin fir­ma de echipamente IT deţinută de fiul senatorului, care a obţinut contracte cu Primăria Ştei, Uni­ver­si­ta­tea Politehnică Timişoara şi Spitalul de Urgenţă Ora­dea în valoare de 100.000 de lei. Firma soţiei şi a fiicei, Tipografia GrafX SRL Oradea, a încheiat contracte în valoare de 28.000 de lei cu Primăria Ştei şi Curtea de Apel Oradea. Ioan Mang este un adversar declarat al ba­calaureatului organizat anul trecut în condiţii de ma­xi­mă siguranţă, cerând demisia fostului ministru Funeriu. „A sacrificat zeci de mii de elevi şi a aruncat în pra­gul haosului întregul sistem de învăţământ“, declara Mang anul trecut.

 

Vasile Cepoi, manager de proiect

Până la numirea în funcţia de secretar de stat, Vasile Cepoi a fost directorul Direcţiei Sanitare Iaşi şi membru în Consiliul de administraţie al Comisiei Naţionale de Acreditarea Spitalelor, dar şi, pentru o perioadă de trei luni, managerul proiectului Calitate şi performanţă în sistemul sănătăţii publice din România, finanţat din bani europeni şi derulat prin Fundaţia „Amfiteatru“. Soţia ministrului, Făniţa Cepoi, profesor de română la Liceul cu Program Sportiv Iaşi şi director adjunct, a fost introdusă şi ea în proiect, fiind asistent de proiect, potrivit Bună Ziua Iaşi. Vasile Cepoi susţine, într-o declaraţie pentru revista 22, că nu s-a aflat în conflict de interese, în respectiva perioadă proiectul nefiind încă finanţat, iar el nu a fost retribuit. Ulterior s-a retras din proiect, fiind doar trainer. ANI a fost sesizată în martie 2011. Conform ARC, Cepoi a beneficiat de o casă de la RAPPS, pe care a refuzat să o părăsească după ce nu a mai fost director al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a dat în judecată statul. Potrivit ARC, are restanţe la chirie de 28.000 lei.

 

Liviu Marian Pop şi cotizaţiile sindicaliştilor

Liviu Marian Pop, nominalizat în funcţia de ministru delegat pentru Dialog social, este în acelaşi timp şi secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, fiind de presupus că va susţine in­te­re­sele sindicatelor. Cum FSLI, alături de alte federaţii, a dat în judecată Ministerul Educaţiei, cerând anularea ordinului prin care nu se mai reţineau cotizaţiile sindicale direct de pe cardul bancar, Pop are o problemă, cel puţin la nivel etic. La apariţia ordinului, Pop se războia cu fostul ministru Funeriu, numindu-l „prost“ şi acuzându-l că „debitează aberaţii“. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea sindicaliştilor, dar lucrurile se pot aranja printr-un alt ordin de ministru. Interesele aici fiind enorme, sindicatele pierzând 10 milioane de euro. Liviu Marian Pop a fost adversarul Legii educaţiei promovate de Funeriu. A câştigat, în 2010, din funcţiile sindicale 77.000 lei, de 4 ori mai mult decât din leafa de profesor.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22