De același autor
Confuzia creata de aparitia coalitiei antiprezidentiale are, dupa cum era lesne de prefigurat, efectul contrar scopului. Actiunea de suspendare a lui Traian Basescu a reusit nu numai sa devoaleze realele intentii si pozitionari ale partidelor in raport unele de altele, dar si sa coalizeze electoratul. Ultimul sondaj de opinie CURS realizat imediat dupa scandalul "biletului roz" demonstreaza ca opinia publica, in pofida manipularii mediatice la care a fost supusa, a inteles sensul si motivatiile ascunse ale luptei politice care s-a declansat. In primul rand, continutul si mesajul biletului au fost decodificate corect drept o interventie a premierului in favoarea prietenului de afaceri Dinu Patriciu. Ea a fost pusa in corelatie cu anterioarele interventii, semn ca nici minciuna, nici memoria colectiva nu au picioare atat de scurte pe cat ar vrea unii. Desi Calin Popescu Tariceanu a iesit cel mai sifonat din afacerea biletul, si presedintele Traian Basescu a fost penalizat pentru "intarziere", mai precis pentru impresia ca a folosit depesa ca mijloc de santaj politic. Ceea ce a avut insa cel mai prost impact este suspendarea, toti actorii angrenati in aceasta actiune fiind taxati de electorat. Socoteala din laboratoarele partidelor nu s-a potrivit deloc cu realitatea, intreaga strategie pacatuind prin exces, subtirimea argumentelor si similitudinea retoricii, ceea ce a dus cu gandul la o reactivare a grupurilor de interese si o consolidare a parteneriatului PSD-PNL, a carui punte de legatura este PC.
Cel mai afectat este PSD, initiatorul suspendarii, care continua sa stagneze la nivelul celor 20 de procente. Explicatiile sunt multiple. Cu toate ca suspendarea este perceputa ca un exercitiu democratic si normala din punctul de vedere al unui partid de opozitie, dornic sa profite de greselile adversarilor si sa-si maximizeze sansele, imaginea pe care a oferit-o cu aceasta ocazie vine in contrast cu pretentiile reformiste exprimate la congres. Suspiciunea ca PSD continua sa fie prizonierul vechilor mentalitati de sorginte iliesciana a aparut in contextul condamnarii comunismului, cand PSD a contestat vehement Raportul Tismaneanu si s-a pretat la sustinerea tacita a golanismelor lui Vadim, ca rezultat al presiunilor facute de Ion Iliescu. Scandalul biletul a clarificat insa lucrurile, portavocea PSD a fost "batranul edec", care s-a lansat in tribulatii despre "tiranul" ce trebuie inlaturat cu orice pret, despre incalcarea Constitutiei si coruptia care salasluieste la Cotroceni. Miza pe Iliescu a fost gresita, pentru ca ea a reactivat in electoratul de centru-dreapta amintirea numeroaselor incalcari ale Constitutiei de sub regimul Iliescu, abuzurile, sistemul mafiot devenit politica de stat. La asta se adauga stradaniile aproape neputincioase ale lui Antonie Iorgovan, personaj din anturajul lui Iliescu, de a transforma post-factum gesturile si vorbele presedintelui in incalcari "grave" ale Constitutiei. Ridicolul situatiei a starnit zambete malitioase, mai ales dupa ce PSD s-a grabit sa adune in alb semnaturile necesare suspendarii. Asa se face ca discursurile anti-basesciene ale lui Geoana si ale altor "tineri reformisti" au fost percepute ca ipocrite, parte a scenariului potrivit caruia grupurile de interese pesediste au iesit din adormire, dorind inlaturarea celui care i-a facut sa ia drumul Parchetelor. PSD a realizat tardiv greseala, devoalata si de un sondaj intern, potrivit caruia partidul a pierdut cateva procente bunicele.
Un alt partid care nu a avut nimic de castigat din afacerea biletul cu suspendare este PNL. Ultimul sondaj facut de CURS arata ca imaginea nu i s-a imbunatatit, desi congresul parea sa-i ofere aceasta posibilitate. Radicalizarea mesajului s-a produs prea brusc si retorica a coincis cu cea a PSD, PRM si PC. Tariceanu s-a incurcat in minciuni in chestiunea biletului, i-a luat apararea lui Ion Iliescu pe postul public de televiziune, a facut afirmatii riscante despre institutia prezidentiala, asemanand-o cu o "carciuma gen Golden Blitz", ceea ce a ridicat mari semne de intrebare asupra pozitionarii PNL in raport cu PSD. Alianta subterana dintre cele doua partide a capatat consistenta in momentul in care PNL a spus raspicat ca doreste, ca si opozitia, modificarea Legii referendumului si a Legilor securitatii, in sensul diminuarii prerogativelor prezidentiale. Mai mult, liberalii, prin vocea lui Ludovic Orban, considera "binevenita" motiunea PC impotriva Monicai Macovei, iar Radu Stroe, cu sprijinul greu mascat al premierului, nu conteneste s-o atace pe teme dintre cele mai diferite. Faptul ca PNL se solidarizeaza cu PSD si restul opozitiei in denigrarea si chiar inlaturarea ministrului Justitiei a intarit in ochii opiniei publice impresia ca grupurile de interese transpartinice vor decapitarea luptei anticoruptie. In plus, dublul limbaj in privinta suspendarii presedintelui, pe de o parte, ameninta ca vor sustine demersul daca Basescu nu se face baiat cuminte, iar pe de alta, nu-si precizeaza clar pozitia pentru a tine in sah PD, nu a fost de natura sa aduca un plus de incredere PNL-ului, care este in continuare surclasat de PD.
Sondajul CURS nu arata in fond nimic nou. Traian Basescu se bucura de increderea a peste 55% dintre romani, un numar mult mai mare, de peste 70%, fiind impotriva suspendarii, iar toate partidele care se raliaza acestui demers au de pierdut. Nu e nimic nou, raportat si la alte sondaje, cum a fost Barometrul de opinie de acum circa doua luni, din care reiesea foarte clar ca presedintele este favoritul electoratului PSD - 37% l-ar vota, spre deosebire de 33%, cat are Mircea Geoana. Situatia se repeta si la PC si chiar la PNL, care nu vede un lider in Calin Popescu Tariceanu. In acest context, suspendarea nu face decat sa coalizeze electoratul pro-basescian, indiferent de culoarea lui politica, si sa scoata in evidenta clivajul dintre parlament si clasa politica, aflate in topul neincrederii populatiei, si institutia prezidentiala. Cert este ca efectul de bumerang al suspendarii i-a lovit in plin pe initiatorii ei.