Cine își prinde degetele în capcana Mureșan

Desemnarea lui Siegfried Mureșan nu pune capăt crizei politice, ba chiar o prelungește, pentru că este tot mai evident că acesta nu are de unde să scoată cele 233 de voturi pentru învestire. PSD a spus clar că nu-l susține, iar la AUR și sateliții extremiști nu poate apela pentru că este condiția pusă de UDMR. Blocaj pe toată linia. Îmi vine greu să cred că președintele Nicușor Dan este străin de acest scenariu după „sutele de ore” de discuții avute cu partidele. Și atunci, ce urmărește, ce jocuri face, ce strategie are?

Poate are de gând să dea proba bunei-credințe în susținerea lui Mureșan și să anunțe că dacă acesta cade la vot va declanșa procedura pentru alegeri anticipate, dizolvând Parlamentul. Este singura armă pe care o mai are la îndemână după ce le-a irosit pe toate celelalte. De altfel, însuși Siegfried Mureșan a spus că „PSD știe foarte bine că este acest guvern sau sunt alegerile anticipate”, ca și cum ar fi sigur că președintele va purcede la acest gest, deși nu a dat niciun semnal în acest sens. Dacă ar fi dat, social-democrații nu s-ar fi aventurat să-l respingă in corpore pe Mureșan în ședința Biroului Permanent Național, așa cum s-a întâmplat luni și cum, mai mult ca sigur, se va întâmpla și vineri la Comitetul Permanent Național. În pofida declarațiilor bombastice ale lui Grindeanu și a sondajelor măsluite, anticipatele sunt coșmarul PSD. Ne vom lămuri în următoarele zile care este cu adevărat intenția lui Nicușor Dan: va forța susținerea guvernului Mureșan amenințând cu anticipatele sau desemnarea vine în continuarea unui joc politicianist.

Personal nu cred că președintele va merge pe varianta folosirii anticipatelor ca armă politică de șantaj și cu atât mai puțin că o va pune în practică. Nu este nici stilul, nici interesul său, nici momentul propice și, mai ales, nu face parte din planul inițial, neabandonat încă. În plus, riscul anticipatelor este cu adevărat mare, AUR își va mări cu certitudine scorul, ajungând undeva în jurul a 30-35%, ceea ce i-ar permite să dicteze cu adevărat componența viitorului guvern și, mai cu seamă, să obțină suspendarea președintelui. Aceeași situație, cu siguranță chiar mai proastă, va fi însă la alegerile parlamentare de peste doi ani. Dar până atunci, vorba unui clasic în viață, „multe se pot întâmpla”. De pildă, ca Georgescu să ajungă după gratii în loc să facă băi de mulțime prin târguri sau pe la mănăstiri.

Mai degrabă ne îndreptăm spre o a patra nominalizare, care poate fi Grindeanu sau un așa-zis tehnocrat/independent. Dacă însă ar fi dorit să-l ungă premier pe șeful PSD, președintele putea să o facă până acum. A avut deja trei ocazii. Nu doar că nu a făcut-o, dar a și acționat în favoarea lui, lovind în Bolojan și încercând să destructureze PNL prin propunerea lui Veștea. Nu i-a ieșit. În mod evident, lui Grindeanu nu-i convine să preia guvernarea în momente atât de complicate economic și social, în prag de iarnă. Nu-i convine și pentru că e conștient că promisiunile populiste sunt vorbe deșarte cu agențiile de rating avertizând că trebuie luate măsuri de reformă, altfel retrogradarea la junk nu va mai putea fi evitată. Iar unui junk nu-i supraviețuiește niciun guvern. Grindeanu nu-i chiar tâmpit să nu-și dea seama că își va rupe dinții în funcția de premier, chiar dacă va putea să mai satisfacă într-o măsură hămeseala de bani publici a clientelei politice.

Până acum Nicușor Dan a făcut tot posibilul să-l salveze de la dezastru. Probabil o va face și în continuare. E, deci, de așteptat ca următoarea desemnare să fie un „independent” de carton, în spatele căruia PSD să guverneze de facto, fără a deconta însă direct. Președintele își imaginează că va putea controla un astfel de guvern prin premierul pe care îl va pune. O naivitate care arată că nu cunoaște și nici nu înțelege esența PSD.

Desigur nu este exclus ca președintele să-l desemneze totuși pe Grindeanu și să folosească arma anticipatelor în favoarea acestuia. Ar avea argumentele necesare: am încercat toate variantele, aceasta e ultima, votați sau mergeți la anticipate! În această situație, cu certitudine Grindeanu nu ar avea probleme la învestitură. La rândul său, președintele ar avea în ochii propriului electorat argumente în justificarea nominalizării unui premier de la PSD. În ochii electoratului, dar și ai Bruxelles-ului, după ce a mers pe mâna unui proeuropean get-beget ca Siegfried Mureșan.

Toate aceste calcule și manevre arată îngrozitor de meschin pentru că, trăgând linie, finalul va fi unul deplorabil. Chiar dacă va fi un guvern minoritar PNL sau unul cu premier „tehnocrat” construit în jurul PSD, realitatea este că de facto vor guverna PSD și AUR, cele două partide care au o majoritate funcțională în Parlament. O majoritate pe care o vedem la treabă atunci când interesele o cer sau când sunt de plătit polițe politice. Pericolul nu este doar unul economic, ci, mai ales, unul din perspectiva drepturilor și libertăților, despre care se vorbește mult mai puțin. Dacă acum această majoritate mai poate fi ținută în frâu, situația va fi mult mai dramatică peste doi ani, la alegerile din 2028. În tot cazul, desemnarea lui Siegfried Mureșan pare a fi o capcană, pavează drumul spre acest scenariu. Cine îl poate împiedica? Bolojan, o alianță PNL-USR, un lider providențial, vreo lebădă neagră? Greu de spus, la cum arată lucrurile și la câte personaje de la vârful statului sunt implicate. //