De același autor
Codul penal, marca Predoiu, este demonstratia pe viu ca in Romania intotdeauna e loc de mult mai rau. Cine si-ar fi imaginat ca dupa scandalul iscat de modificarile aduse vechiului CP si dupa atentionarile Comisie Europene reflectate in rapoartele de monitorizare, onor Ministerul Justitiei va fi capabil de performanta de a elabora un Cod care il face pe cel vechi sa para o luminita la capatul tunelului. Probabil ca expertii CE, chiar daca au apucat sa parcurga intreaga suita de aberatii, vor mai avea nevoie de ceva timp sa-si revina din starea de perplexitate ca Romania paseste cu gratia unui elefant bolnav de artrita peste toate recomandarile si conventiile ONU impotriva coruptiei. Noul Cod, intrat deja in dezbaterea Parlamentului, deci incaput mina unor specialistil de genul lui Eugen Nicolicea, Florin Iordache si Sergiu Andon, da unda verde coruptiei intr-un mod care invita la activarea clauzei de salvgardare. Nu stim cine a facut parte din comisia de radactare a Codului, dar stim ca el a fost aprobat de Guvern si laudat de Emil Boc, jurist de meserie, ca fiind " o revolutie"a jurisprudentei. Intr-adevar, curat revolutie!
In plina lupta declarativa impotriva coruptiei, sa nu uitam ca partidele politice s-au perindat deja de vreo citeva ori pe la Cotroceni de unde au iesit spunind ca "vom face totul" pentru ridicarea monitorizarii pe Justitie, Codul Predoiu face eforturi supraomenesti de a legifera coruptia si de a transforma Romania intr-un offshore al dosariabililor. Sa le luam pe rind:
1. Reducerea pedepselor pentru faptele de coruptie
Scad atit limitele inferioare cit si cele maxime pentru mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, pentru abuzul in serviciu si delapidare.
* Luarea de mita- Codul Predoiu de la 2-7 ani, Codul vechi de la 3-15 ani
* Traficul de influenta- Codul Predoiu de la 1-5 ani, Codul vechi de la 2-10 ani
* Delapidarea- Codul Preodoiu de la 2-7 ani, Codul vechi de la 1-15 ani
* Abuzul in serviciu cu consecinte deosebit de grave- Codul Predoi il dezincrimineaza, Codul vechi de la 5 la 15 ani.
2. Reducerea termenului de prescriptie
Reducerea maximului pedepselor atrage dupa sine reducerea termenului de prescriptie in acelsi cuantum. De exemplu, in cazul delapidarii, al luarii de mita sau al abuzului in serviciu, scaderea limitei superioare de la 15 ani la 7 ani atrage dupa sine termene de prescriptie reduse, la rindul lor, la jumatate.
Consecinta acestei prevederi este ca sute de dosare aflate pe masa judecatorilor pot intra sub incidenta prescriptiei, care se calculeaza de la comiterea faptei. Daca inculpatul nu este condamnat in termenul prevazut de prescriptie, procesul se inchide de la sine. In dreptul penal se aplica legea cea mai favorabila inculpatului si nu cea in vigoare la comiterea faptei.
Cum cele mai numeroase dosare ale unor fosti sau actuali demnitari vizeaza abuzul in serviciu, luarea de mita ( in vechiul Cod Penal mita aparea la "obtinerea de foloase necuvenite") si traficul de influenta, au sanse sa scape rapid de procese Adrian Nastase, Radu Mazare, Gheorghe Falca ( primarul din Arad), Ion Dumitru ( fostul director la Romsilva), Miron Mitrea, Nicolaiciuc si multi altii.
Adrian Nastase, de exemplu, s-ar putea astepta la o condamnare de maximum 7 ani (potrivit noului CP) in dosarul "Trofeul Calitatii", cum fapta a fost savirsita in 2004, ar mai fi doar 2 ani pina la prescriptie.
La fel, pentru Radu Mazare termenul de prescriptie curgea undeva in jurul lui 2020, acum termenul plasindu-se in 2010, deci peste 1 an.
Procurorul sef al DNA, Daniel Morar, atentioneaza asupra acestui lucru intr-un interviu publicat in Evenimentul zilei. "Efectul se va vedea, deoarece pe rolul instantelor sunt foarte multe dosare in care au trecut deja cinci, sase, sapte ani de la data comiterii faptelor, astfel incit vor fi multe situatii in care judecatorul va fi nevoit sa dispuna incetarea procesului".
3. Dezincriminarea unor fapte de coruptie pe banul public
Codul Predoiu dezincrimineaza exact faptele de coruptie cu cea mai larga raspindire, cele de respiratie nationala: hotia din banul public in virtutea unei functii publice. Astfel, cei care pun umarul la privatizarile dubioase, la aranjarea licitatiilor sau faciliteaza, din pozitia pe care au, contracte oneroase cu statul, scapa de prevederile legii.
Concret, nu mai sint incriminate "stabilirea cu intentie a unor valori diminuate a bunurilor apartinind institutiilor publice", cu ocazia unor proceduri precum privatizarea sau licitatia, de catre cei care au atributii in sensul acesta, in scopul obtinerii de "foloase necuvenite". Dezincriminata este si fapta persoanei cu functii publice care "inlesneste" operatiuni comerciale intre un agent privat si unul de stat, in acelasi scop nobil de a "obtine foloase necuvenite".
Din aceasta perspectiva, Paul Pacuraru, Miron Mitrea sau Adrian Nastase, ca sa dam exemplele cele mai cunoscute, desi sint alte citeva zeci, nu ar mai face "obiectul" muncii procurorilor.
4. Ambiguitate premeditata: doar "functionarii care iau decizii" iau spaga
Codul Predoiu inlatura notiunea de functionar public, inlocuind-o cu cea de "functionar", care are un sens extrem de larg putind da nastere la confuzii si interpretari diferite. In noua acceptie "functionarul este persoana care exercita, permanent sau temporar, atributii care ii permit sa ia decizii, sa participe la luarea deciziilor sau sa influenteze luarea acestora in cadrul unei persoane juridice care desfăsoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat". ( art 175).
Oricum, asa cum am spus, pedepsele pentru luarea de mita au fost reduse la jumatate, maximum fiind de 7 ani.
Definitia "functionarului" este neclara, asa incit nu se stie daca in aceasta categorie intra, de exemplu, parlamentarii ( care nu iau decizii, fiind legiutori), functionarii publici, alesii locali, angajatii societatiilor comerciale la care statul e actionar majoritar, cei ai companiilor nationale. Toti acestia nu iau decizii, dar pot lua spaga si face trafic de infuenta.
Daca mita si traficul de influenta sint facute de "alte persoane" decit acesti functionari confuz definiti, pedeapsa este si mai mica, adica de maximum 2,5-3,5 ani. "Daca fapta a fost savirsita de o alta persoana decit functionarul, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate" ( art. 288. art. 289. art 290).
Daniel Morar, seful DNA, se intreaba care au fost motivatiile pentru care s-au dat asemenea definitii vagi. "Se pune intrebarea daca, odata cu inlaturarea notiunii de functionar public din Codul Penal, mai este incriminata corupţia in mediul privat sau daca mai este incriminata coruptia savirsita de alte persoane, de pilda de persoane cu functii de executie (...). In Conventia de la Merida, care este Conventia ONU impotriva coruptiei, se defineste notiunea de agent public si nu inteleg de ce s-a renuntat la ea in noul Cod Penal. Mai mult decit atit se incrimineaza fapta de luare de mita comisa de alte persoane. Termenul „alte persoane” este mult prea vag. Ce inseamna? Alte persoane inseamna alte persoane de cit cei cu functii de decizie sau care participa la luarea deciziilor?" (Evenimentul zilei).
5. Liber la spaga in mediul privat
O lectura atenta a Codului Predoiu arata fara tagada ca mita in mediul privat este dezincriminata. Angajatii in mediul privat, doctori, profesori universitari, bancheri, angajati ai companiilor sau societatilor comerciale nu mai patesc nimic nici daca iau, nici daca dau mita. Sa luam citeva exemple, diplomele date pe bani, examenele cumparate, contractele comerciale cu ale lor " comisioane", conditioanrea operatiilor si multe altele la care nici nu te duce gindul nu vor mai intra in vizorul procurorilor.
Totul proneste de la articolul 175, cel care defineste, asa cum aratam, "functionarul" ( articolul are toate sansele sa intrre in analele jurisprudentei!), unde apare sintagma "activitate care nu poate face obiectul domeniului privat". Toate celelalte articole care incrimineaza darea si luarea de mita se raporteaza la acest articol. De exemplu, la articolul 288, alineatul 3, se spune:"Daca fapta prevazuta in alin. 1 ( adica luarea de mita n.r) a fost savirsita de o alta persoana decit cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate". Iar la articolul 175 este exclus "domeniul privat"!
6. Pericolul social, greu de demonstrat
Codul lui Predoiu aduce o veste buna si pentru infractori, deoarece renunta la reglementarea pericolului social ca "trasatura generala a infractiunii". Acest lucru inseamna ca procurorii atunci cind vor cere judecatorilor arestarea unor infractori trebuie sa demonstreze si aduca probe ca "privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unui pericol concret si actual pentru ordinea publica".
Si pina acum judecatorii romani puneau in libertate traficanti de droguri, violatori, interlopi sau tilhari sub motivatia ca ei nu prezinta pericol social. Noul Cod face insa mult mai dificila obtinerea mandatelor de arestare.
7. Suspendarea executarii pedepselor pentru coruptie
Transparency International Romania avertizeaza asupra faptului ca posibilitatea de suspendare a excutarii pedepsei cu inchisoarea a fost largita din cauza cresterii limitei pentru concurs de infractiuni de la 2 la 3 ani pentru santiunile asupra faptelor de coruptie. Cu alte cuvinte, in noul Cod nu sint prevazute exceptiile de la suspendarea executarii pedepsei, indiferent de cuantum, dintre aceste exceptii fiind omise faptele de coruptie.
8. Renuntarea la aplicarea pedepsei
Codul Predoiu introduce o institutie noua, care nu se regaseste in vechiul CP: renuntarea la aplicarea pedepsei in coroborare cu individualizarea pedepsei in faza de judecata. Astfel, daca judecatorul apreciaza ca o fapta prezinta o gravitate redusa sau aplicarea pedepsei nu este oportuna, din diferite motive, pentru cel in cauza, poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei.
Pina aici nu ar fi nimic in neregula, problema apare, ca si in cazul suspendarii executarii pedepselor, la exceptii. In enumerarea exceptiilor de la renuntarea aplicarii pdepselor nu sint incluse faptele de coruptie, de terorism sau crima organizata, ci doar exceptii referitoare la recidiva, la sustragerea de la urmarirea penala.
"Dar ne intrebam: este momentul sa avem o asemenea institutie in conditiile in care legiuitorul nu excepteaza nicio infractiune - nici pe cele de coruptie, nici pe cele cu violenta, nici pe cele de terorism sau crima organizata? Oricum, pedepsele aplicate pe tru faptele de coruptie sunt prea mici. Acum, am introdus si institutia renuntarii la pedeapsa, care nu atrage dupa sine nicio decadere, nicio interdictie", afirma Daniel Morar in interviul din Evenimentul zilei.
