De același autor
A ajuns într-un hal de degradare unic în istoria sa și va fi din ce în ce mai rău. Dragnea e ceea ce e și face ceea ce face pentru că are susținerea necondiționată a partidului, este cel mai bun produs al său. El și întreaga conducere a PSD sunt rezultatul unei (contra)selecții petrecute în ultimii 15 ani, extracția a tot ce este mai prost. Oameni lipsiți complet de caracter, amorali, hrăpăreți, slab pregătiți profesional, modești intelectuali ( uitați-vă la exponenta intelighenției partidului, Ecaterina Andronescu!), șmecherași de duzină, fără mândrie, niște moluște. Nu e vorba de nicio dictatură acolo, am greșit și eu și alții când am crezut așa ceva, oamenii aceia se regăsesc în Dragnea, în tipologia lui, sunt ca el, gândesc ca el, vor ca el, au aceleași aspirații și deprinderi de viață, experiențe similare. PSD nu se află sub bocancul lui Dragnea, ci ” strâns unit în jurul” lui, păzindu-l de rele, adunându-i scamele de pe rever, făcându-i cu ochiul, încurajându-l, pupându-i admirativ inelul. Pesediștii se identifică cu Dragnea, sunt soldații lui credincioși care pot cel mult să mârâie atunci când nu-si primesc tainul la timp.
Bietul Tudose n-a avut nicio șansă si, serios vorbind, nici n-o merita după cum s-a comportat. Și-a încordat și el puțin mușchii, probabil mai mult împins de la spate, după care, prea fricos, prea obișnuit cu executatul ordinelor ca s-o demită din scurt pe Carmen Dan, s-a pitit sub masă la Palatul Victoria. Chiar și puținii susținători pe care a reușit să-i adune au simțit că e slab, departe de a fi un lider, că nu se ridică nici măcar la călcâiul lui Dragnea. Ca dovadă, în CEx a obținut doar 4 voturi favorabile lui și 4 abțineri, printre care și cea a lui Bădălău, care fusese leu paraleu pînă atunci.
Dar lovitura măiastră dată de Dragnea este nominalizarea Vioricăi Dăncilă. Omul e bun, s-o recunoaștem, a ieșit spășit, spunând că el, vezi doamne, nu are ”mână bună” la ales premieri, că de data asta se dă un pas în spate și lasă CEx-ul să facă propunerile, că nu vrea să se amestece să nu zică lumea și baronii că-i un dictator, iar din joben, ca să vezi, a apărut taman Viorica Dăncilă, europarlamentara cu alură și anvergură de coafeză din Videle.
Mulți se întreabă cum de i-a întors Dragnea cu cheia, cum de a reușit să-și bată joc de toti, cum de au înghițit ditamai baronii, președinții de organizații și parlamentarii așa un afront, că doar era vorba să nu mai aleagă un premier apropiat de Dragnea, ba unul chiar din Teleorman. N-a fost nicio păcăleală, vreo șmecherie sau bătut cu pumnul în masă, pur și simplu, cum spuneam, conducerea PSD e pe aceeași lungime de undă cu Dragnea. Înțelege, ca și el, imperativele momentului. Și ce exemplar mai servil, loial și credincios ideilor partidului privind justiția, de exemplu, puteau găsi? Evident, că pe Dăncilă n-o recomandă nimic altceva pentru funcția de premier, nu e nici macar provenită din administrație ca Shhaideh, nu are habar de economie, cum mai avea, cît de cât, Tudose, nu are umbră de personalitate. A fost și va fi o executantă. E perfectă pentru Dragnea și partid.
Pe măsură ce trece timpul și presa sapă, despre Viorica Dăncilă apar tot felul de informații care străpezesc dinții și anunță vremuri dintre cele mai întunecate. Spre deosebire de Grindeanu și Tudose, doamna Dăncilă este chiar feroce când vine vorba de justiție, un asasin cu fustă, ie și părul permanent, care a apărat în 2017 oportunitatea și legitimitatea Ordonanței 13, a înfierat proletar protestatarii, motiv pentru care acum a dat asigurări ferme că legile justiției și modificările la codurile penale vor merge înainte. E suficient pentru PSD și Dragnea. Ce mai contează că europarlamentara Dăncilă crede că Iranul și Pakistanul sunt membre ale Uniunii Europene ( în fond și Udrea credea că Norvegia e republică și uite ce departe a ajuns!). Dăncilă e omul potrivit la locul și în momentul potrivit, împărtășește cu partidul și liderul său ura nestinsă față de justiție, incultura, incompetența și multe altele care nu mai încap în pagină.
Singura întrebare rămasă este ce va face președintele Iohannis. Tinând cont de marja de manevră redusă, cred că nimic. Nu are contraargumente valide ( cel puțin din ceea ce a ieșit public până acum) împotriva lui Dăncilă. Femeia e europarlamentar, personal nu are vreun dosar ( ”decât” asistenta sa e vârâtă în dosarul Dragnea- Bombonica), nu i se știu legături cu serviciile, e bine deghizată. Complicat de respins. Sigur, nimic nu-l împiedică pe Iohannis să forțeze nota, să ceară la discuțiile de miercuri o altă nominalizare sau să propună un premier de la PNL. Dar n-o va face pentru că PNL nu este încă o alternativă viabilă, nu va reuși să strângă o majoritate și chiar ar urma o perioadă de instabilitate. Iar președintele ne-a spus din prima că nu vrea așa ceva. Plus, de ce riște o suspendare acum? Încă nu e momentul pentru un astfel de război, e cam devreme. Iohannis știe că e pus cu umerii la zid, că e într-o situație imposibilă, cum a fost de altfel și până acum. Nu știu dacă îl și interesează.
Cât despre vremurile respirabile ce ar veni dacă Dragnea ar fi debarcat din fruntea PSD, să fim seriosi! Nimic nu s-ar schimba, PSD e exact ca Dragnea. ”Dictatura” lui e o scorneală a oamenilor care caută explicații raționale. E, o repet, produsul de succes al partidului. I se potrivește mănușă.
