De același autor
Demisia lui Emil Boc era o solutie previzibila, in logica politica a momentului. Nu exista alternativa pentru PDL, care traverseaza cea mai complicata perioada de la infiintarea lui. O solutie menita, teoretic, sa aduca partidului procentele pierdute in ultima luna. Un raspuns pentru opozitia radicalizata in fortarea alegerilor anticipate. Ce va rezolva insa demisia guvernului si cum va reusi presedintele sa gestioneze situatia inca nu stim. Cea mai la indemina solutie este cea a unui premier tehnocrat, suficient de apropiat si de Cotroceni si de PDL pentru a nu avea o ruptura totala. O prima miscare a si fost facuta: Catalin Predoiu a fost numit premier interimar. Personaj neutru, discret, neconflictual, sustinator cu jumatate de masura a reformelor din Justitie, fost membru al PNL, Catalin Predoiu va fi, probabil, premier pentru doar citeva zile. Sau ore. Intens se vehiculeaza numele lui Lucian Croitoru. Sau al lui Razvan Ungureanu, fost liberal, desi instalarea unui sef al serviciilor secrete in fruntea guvernului nu ar fi un mesaj prea incurajator. Desigur, numele viitorului premier este important in ecuatia politica, cu toate ca nu cred ca el, indiferent cine va fi, va schimba cu ceva atitudinea opozitiei. De altfel, la cald, liderii USD au anuntat ca nu vor sustine un premier tehnocrat. In stilul care deja l-a consacrat si in contrast cu “impecabilul” Ponta, Crin Antonescu s-a grabit sa afirme ca “Nu putem cautiona o noua incercare a unui nou guvern Basescu, indiferent ce papusa mai gaseste prin oras”. Consultarile cu presedintele, luni dupa-amiaza, ne vor arata cit de inflexibile vor fi in realitate pozitiile. Si daca ne indreptam sau nu spre anticipate.
De remarcat ca lucrurile au fost grabite de interventia sefului statului, care nu a mai lasat PDL sa traga nicio secunda de timp dupa plecarea delegatiei FMI. Se contura o astfel de abordare, date fiind mesajele contradictorii si deruta in care se afla partidul. Evident, a fost nevoie de acordul lui Emil Boc. In acest sens, mesajul transmis de Basescu acum citeva zile “mi-a fost si imi va fi un partener” poate fi interpretat in grila increderii pe care i-o va acorda in continuare in functia de presedinte al PDL, in contextul in care sint voci in partid care cer venirea lui Vasile Blaga. E limpede insa ca vor urma si in PDL miscari surprinzatoare.
Nelamurit la momentul la care scriu este daca din componenta urmatorului cabinet vor disparea figurile extrem de controversate. Adica, Elena Udrea, cap de lista. Daca doamna care face si desface, care, spun voci, a ajuns un soi de Dana Nastase prin care trec contractele si comisioanele aferente, ramine in viitorul guvern, atunci totul este compromis. Imaginea sa negativa se va rasfringe asupra cabinetului, chiar daca acesta va fi format, putin probabil, din cei mai tehnocrati dintre tehnocrati. Cu Udrea decredibilizarea este garantata. Este punctul-cheie in care ne vom lamuri daca Traian Basescu intelege intr-adevar ca parte din situatia in care a ajuns Guvernul Boc i se datoreaza Elenei Udrea si daca este capabil sa se dispenseze de serviciile acesteia.
Spun ca este extrem de important ce se va intimpla cu Elena Udrea pentru ca astfel vom avea si raspunsul la ce urmeaza sa se intimple cu PDL. In sensul daca vor urma transformari de substanta sau daca partidul va ramine prizonierului aceluiasi tip de a face politica. Aceleiasi credinte ca alegerile se joaca la ruleta mitei si a clientelei. In fapt, schimbarea lui Boc si a cabinetului nu va rezolva din punct de vedere electoral situatia PDL. Sansa PDL nu este atit guvernul de tehnocrati care sa ia presiunea publica de pe el, ci reforma de substanta. Reforma esuata in mandatul lui Emil Boc. Acesta este motivul de fond pentru care Emil Boc trebuia sa plece: a ratat demersul anticoruptiei in propriul partid si in aparatul de stat. Clientela politica, nepotismul, coruptia au inflorit sub autoritatea sa, iar de Codul Etic s-a ales praful si pulberea. Pentru asta plateste Boc si daca PDL nu va fi capabil sa reia reforma interna din punctul in care a lasat-o declarativ, nu are nicio sansa in fata propriului sau electorat. Una mica, e adevarat, dar care nu poate fi scoasa din ecuatie.
